La Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa va fi adusă, la începutul lunii martie, o expoziţie care se bucură, în prezent, de mare succes la Bucureşti, fiind găzduită de Muzeul Naţional de Istorie a României. Este vorba despre expoziţia intitulată „O istorie în cretă. Complexul rupestru de la Murfatlar-Basarabi”, organizată de Muzeul Naţional de Istorie a României, în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan\" şi Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, parteneri fiind Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Columbia University din New York şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare de Optoelectronică.

Manifestarea expoziţională este prilejuită de aniversarea a 50 de ani de la descoperirea acestui monument unic în Europa, oferind publicului posibilitatea cunoaşterii unei serii de interesante mărturii arheologice descoperite acolo – cele mai multe fiind expuse pentru prima dată -, însoţite de o propunere modernă de reconstituire a celei mai bine păstrate porţiuni a acestui monument, precum şi de numeroase imagini de arhivă legate de cercetarea şi conservarea sa.

Expoziţia are un caracter aniversar şi documentar deopotrivă, propunînd o abordare nouă cu privire la fenomenul istoric al creştinării spaţiului dintre Dunăre şi Marea Neagră şi fiind elaborată din perspectiva readucerii în actualitate a monumentului descoperit la Murfatlar-Basarabi. Publicul va avea la dispoziţie un inedit material documentar, reprezentat de fotografii şi planuri de arhivă, din timpul săpăturilor arheologice din anii \'50-\'60, dar şi de înregistrări recente, din anii 2004-2007. Piesele arheologice, descoperite la mijlocul secolului trecut în ansamblul rupestru, vor fi expuse într-o ipostază funcţională, fiind integrate parcursului expoziţional ca mărturii legate de istoria acestui vestigiu. Conform organizatorilor, principalele secţiuni vizează ilustrarea unei tematici ample dedicate istoricului cercetărilor, carierelor de cretă din imediata apropiere a bisericuţelor, locuirii din cadrul complexului rupestru, elementelor de ordin funerar, spaţiului religios (cea mai importantă secţiune a expoziţiei, ce va cuprinde şi o reconstituire în mărime naturală a bisericuţei B1, mai bine păstrată şi care a suferit cele mai puţine intervenţii moderne) şi, nu în ultimul rînd, problemelor de restaurare şi conservare a complexului de la Murfatlar - Basarabi.

În final, expoziţia va ajunge la Basarabi, unde va fi un punct muzeistic permanent.