Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman“ vine în atenţia iubitorilor de literatură, în prima lună de toamnă, cu două expoziţii de carte. La final de sezon estival şi început de an şcolar, instituţia de cultură face o invitaţie la lectură şi îl propune în acest sens pe Amin Maalouf. Scriitor libanez de limbă franceză, născut pe 25 februarie 1949, în Beirut, Amin Maalouf a fost supranumit, în ţara sa de adopţie, Franţa, „Domnul Orient“. Romanul „Stînca lui Tanios“ i-a adus în 1993 prestigiosul Premiu Literar Goncourt, acordat pentru „cea mai bună şi cea mai imaginativă proză a anului“. Scrierile sale au fost editate de Polirom, în traducerile de o frumuseţe aparte ale lui Florin Sicoe („Samarkand“), Ileana Cantuniari („Stînca lui Tanios“, „Grădinile luminii“, „Periplul lui Baldassare“ şi „Leon Africanul“), Giuliano Sfichi („Primul secol după Beatrice“) şi Daniel Nicolescu („Scările Levantului“). „Scrisul este relaţia mea cu lumea: întotdeauna am încercat să scap de realitate. Sînt un visător, nu mă simt deloc în armonie cu epoca şi cu societatea în care trăiesc“, se confesa Amin Maalouf. Expoziţia de carte dedicată lui Amin Maalouf va deschisă în perioada 1 - 27 septembrie, la etajul 1 al instituţiei.

Pe 1 septembrie, la parterul Bibliotecii Judeţene se va deschide şi expoziţia aniversară „François-René de Chateaubriand - 240 de ani de la naştere“. Scriitorul şi omul politic Chateaubriand, născut pe 4 septembrie 1768, a trăit vremuri tulburi: revoluţia franceză, războaiele napoleoniene, restauraţia, revoluţia din iulie 1830, murind în ajunul unei alte revoluţii, cea de la 1848. Cel despre care Victor Hugo scria „Să fii Chateaubriand sau nimic“ este considerat a fi fondatorul romantismului în literatura franceză. „Atala“, „Natchezii“ şi „René“, volumul de eseuri „Geniul creştinismului“, dar şi autobiografia „Memorii de dincolo de mormînt“ se numără printre romanele care poartă numele lui Chateaubriand. Aforismele sale îşi păstrează valabilitatea şi astăzi: „există cuvinte care n-ar trebui folosite decât o dată în viaţă”, „scoateţi scrisul din lumea noastră şi-i veţi desfiinţa gloria” sau „atîta timp cît inima păstrează dorinţa, mintea păstrează iluzia“. Expoziţia va fi deschisă pînă pe 13 septembrie.

Tot la sediul bibliotecii, pînă pe 13 septembrie pot fi vizitate şi expoziţiile de documente: „Cartea 3D“, „Nasul cunoaşte lumea“, „Mănăstirile din Dobrogea“ şi expoziţia de afişe „23 august: cum sărbătoreau constănţenii fosta zi naţională“. De asemenea, pînă pe 6 septembrie vor mai fi deschise expoziţia de carte dedicată scriitorului şi disidentului rus Alexandr Soljeniţîn (1918 - 2008), cea dedicată scriitorului, criticului şi istoricului literar Mircea Zaciu (27 august 1928 - 21 martie 2000), precum şi cea care îl aduce în prim plan pe Andrei Pleşu (născut 23 august 1948).