La Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman“ este deschisă, în această perioadă, expoziţia de carte „Voci de aur ale cîntecului românesc“. Manifestarea se desfăşoară sub genericul „Ei au sfinţit profesiunea“. Prima expoziţie din acest ciclu a fost dedicată oamenilor scenei şi ai filmului, sub titulatura „Artişti ai teatrului şi filmului românesc“. Printre vocile de aur ale cîntecului românesc sînt menţionaţi: Barbu Lăutaru, Maria Lătăreţu, Gică Petrescu, Maria Tănase sau lăutarii din Clejani, dar şi Angela Moldovan sau Mirabela Dauer. „Mijlocul cel mai simplu şi mai la îndemînă pentru înnobilarea omului – a omului de la noi, a omului de pretutindeni – este cîntecul. Dacă poetul italian Marinetti a avut dreptate spunînd că lirismul este facultatea de a preface în vin apa chioară a vieţii, atunci cîntecele noastre de inimă albastră sînt cel mai nobil vin din cîte au produs podgoriile acestui pămînt, iar cîntăreţii, rodiile lui Dionisos“, precizează bibliotecara Monica Orbocea. Din titlurile cărţii, cititorii vor putea să identifice personalităţile cărora li se dedică lucrările: „Pasărea măiastră“, de Tudor Nedelcea sau „Maria cea fără de moarte“, de Gaby Michăilescu.

O altă expoziţie de carte, găzduită la etajul I al Bibliotecii Judeţene, se numeşte „Fabula – sabia înţelepciunii“. Esop, Horaţiu, Fedru, Hyginus, Hans Christian Andersen, La Fontaine, Ivan Andreevici Krîlov, Sholem Aleichem, dar şi Grigore Alexandrescu, George Topîrceanu, Tudor Arghezi, Urmuz, ba chiar Franz Kafka, Italo Calvino, Jose Saramago, George Orwell au scris fabule, adică istorioare scurte în care animale, plante, obiecte cu însuşiri umane satirizează pentru a îndrepta. „Dacă morala e degajată tot mai departe de careul atitudinilor şi conduitelor noastre e şi din cauza faptului că fabulele au prins mucegai“, este de părere bibliograful Ionel Alexe.