Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman“ continuă, şi în această lună, seria activităţilor culturale prin expoziţii de carte aniversare, comemorative sau tematice. Ieri a fost vernisată expoziţia „Cărţi uitate“, care reuneşte, în cele două vitrine, lucrări care, nu demult, încîntau generaţii întregi de cititori. Printre autorii care nu mai au căutare în rîndul tinerilor se numără, paradoxal, vizionarul Jules Verne, Alexandre Dumas, Michel Zevaco sau James Clavell. În ceea ce îi priveşte pe autorii români, aflăm din expoziţia de la Biblioteca Judeţeană că romanele poliţiste ale Rodicăi Ojog Braşoveanu nu mai au căutare şi că volumele „La Medeleni“ de Ionel Teodoreanu sau „Cireşarii“ de Constantin Chiriţă nu mai încîntă generaţia tînără. Volumul „Cel mai iubit dintre pămînteni“ de Marin Preda se află şi el pe lista cărţilor uitate.

În ceea ce priveşte expoziţiile de carte, la Biblioteca Judeţeană se află expuse lucrări care evocă semnificaţia Zilei Mondiale a Luptei împotriva Armei Atomice (6 august) sau pe cea a Zilei Marinei Române (15 august), precum şi cele care sînt dedicate unui secol de la naşterea scriitorului Robert Merle. În prim-plan sînt aduşi şi criticul şi istoricul literar Mircea Zaciu ( 80 de ani de la naştere) şi filosoful Andrei Pleşu (60 de ani de la naştere).

O altă expoziţie care atrage atenţia este cea dedicată lui Pantelimon Halippa, născut pe 1 august 1883 (m. 30 aprilie 1979), om politic şi literat român din Basarabia, director al revistei „Viaţa Basarabiei“, întemeietor al Universităţii Populare din Chişinău (1917), Conservatorului Moldovenesc, Societăţii Scriitorilor şi Publiciştilor Basarabeni, Societăţii de Editură şi Librărie „Luceafărul“ din Chişinău (1940). Din păcate, Biblioteca „I. N. Roman“ nu deţine decît un volum de poezii semnat de Pantelimon Halippa: „Flori de pîrloagă“, cu o prefaţă semnată de Mihail Sadoveanu. O altă carte, în care, de această dată, Halippa apare în calitate de prefaţator, este lucrarea lui Paul Vataman, „Figuri sorocene“. „Halippa a fost un vizionar. În tumultul şi confuzia de sfîrşit de lume, de după primul război mondial, Pan Halippa a văzut ocazia cea mare a Unirii Basarabiei cu România. Rămîne în istorie ca preşedintele Sfatului Ţării, adunarea care, în ziua de marţi, 27 martie 1918, a votat Unirea Basarabiei cu România“, a declarat Gelu Culicea, şef al Serviciului Comunicarea Colecţiilor din cadrul bibliotecii.

În cadrul expoziţiilor comemorative care atrag atenţia se numără cea dedicată celor 285 de ani care au trecut de la moartea umanistului Dimitrie Cantemir, celor 140 de ani de la trecerea în nefiinţă a scriitorului Costache Negruzzi. De asemenea, este comemorat şi scriitorul francez Roger Martin du Gard, de la moartea căruia se împlineşte, în luna august, jumătate de veac.

Pe lîngă expoziţiile de carte pe care Biblioteca Judeţeană le-a organizat se numără şi o expoziţie de pictură, intitulată „Memoria oraşului“, realizată de tinerii artişti constănţeni, membri ai Taberei de Vară a Elevilor. Realizatorul expoziţiei este profesorul Viorel Lungu, coordonator al taberei. Expoziţia care este deschisă la etajul I al instituţiei de cultură poate fi vizitată pînă la sfîrşitul lunii septembrie.