În timp ce ieri primii romi expulzaţi din Franţa au ajuns în România, o nouă tabără ilegală ocupată de circa o sută de romi pe un teren din localitatea Saint Martin d\'Heres, a fost evacuată ieri de 150 de membri ai forţelor de securitate şi jandarmi mobili. „Această operaţiune de evacuare răspunde instrucţiunilor ministrului de Interne şi ministrului Imigraţiei”, a amintit Prefectura din Isere într-un comunicat, adăugând că răspunde unei situaţii ce prezintă numeroase riscuri, pe plan sanitar şi din punct de vedere al securităţii persoanelor. Totodată, un număr de 79 de romi, care au acceptat repatrierea voluntară în schimbul a 300 de euro de adult şi 100 de euro de copil minor au fost repatriaţi ieri către Bucureşti la bordul unui avion închiriat. Autorităţile franceze vor repatria şi în Bulgaria 41 de romi. Primul grup include 13 romi bulgari, care vor fi transportaţi la 25 august cu o cursă aeriană Paris-Varna. Alţi 12 vor ajunge în oraşul de la Marea Neagră la 10 septembrie, în timp ce ultimul avion transportând un grup de 16 este programat să aterizeze în capitala Sofia la 17 septembrie.

Franţa a demarat controversatul proces de repatriere a unui număr de aproximativ 700 de romi, majoritatea din România, dar şi din Bulgaria, care au încălcat legea. În ciuda protestelor la nivel naţional şi internaţional, Ministerul francez al Afacerilor Externe afirmă că măsurile decise împotriva romilor cu situaţia în neregulă sunt conforme în totalitate cu regulile europene, făcând apel la Comisia Europeană \'să susţină în totalitate\' programele de reinserţie a romilor în ţările lor de origine. În schimb, doi comisari europeni, Viviane Reding şi Laszlo Andor, monitorizează situaţia referitoare la expulzarea unor romi români de către autorităţile franceze, pentru a se asigura că nu sunt încălcate regulile UE. Un număr de 13 state europene, printre care România, pot primi bani de la UE pentru integrarea romilor. UE a alocat 17,5 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013 pentru integrarea romilor, declaraţia venind la o zi după ce Franţa a cerut Comisiei să susţină programele pentru integrarea socială a romilor în ţările lor de origine. Cele 13 state sunt Bulgaria, România, Grecia, Slovenia, Slovacia, Cehia, Ungaria, Polonia, Italia, Spania, Irlanda, Estonia şi Finlanda.

● Imigraţie decentă ● Copiii nu trebuie să servească drept alibi romilor pentru a rămâne în Franţa sau să fie folosiţi pentru trafic şi cerşetorie, a declarat secretarul de stat francez pentru Familie. Întrebată în legătură cu viitorul copiilor care urmau să fie expulzaţi, dar care erau şcolarizaţi în Franţa, Nadine Morano a răspuns: „Ei vor fi şcolarizaţi în ţara lor de origine. Copiii nu trebuie să servească drept alibi”.

Poziţia Franţei este însă dezavuată la Bruxelles. Liderul grupului Verzilor în Parlamentul European (PE), Daniel Cohn-Bendit, a declarat în legătură cu expulzarea romilor, că „Guvernul francez instrumentalizează angoasele şi temerile pentru că nu mai are nimic altceva de exploatat”. „Expulzarea este ruşinoasă pentru că nu soluţionează nicio problemă”, a subliniat continuat liderul grupului Verzilor, după care l-a criticat dur pe ministrul francez al Afacerilor Externe, Bernard Kouchner. Mai mulţi parlamentari importanţi ai formaţiunii prezidenţiale franceze UMP din Herault i-au cerut deputatului Jean-Pierre Grand, care a comparat evacuările romilor cu „razii”, să intre în linia partidului sau să părăsească mişcarea majoritară. Jean-Pierre Grand este un apropiat al fostului prim-ministru Dominique de Villepin, adversar politic de dreapta al lui Nicolas Sarkozy.

Expulzările sunt o adevărată tragedie pentru cei care vor reveni forţat în ţările de origine. Un român de etnie romă declară că va rămâne în Franţa până la moarte şi că nu are nici un rost să se întoarcă în România. „Voi rămâne în Franţa până la moarte, nu are nici un rost să mă întorc\" în România”, afirmă Iancu Petru. În vârstă de 28 de ani, tânărul este pe punctul de a reuşi să se integreze în Franţa, dar el priveşte cu îngrijorare ameninţările cu expulzarea care apasă asupra apropiaţilor săi, ca şi asupra altor mii de romi. În cinci ani, a învăţat franceza, iar copiii săi de nouă şi 11 ani merg la şcoală. Familia a părăsit caravana şi speră să se mute în curând într-un apartament. Fierar, ca mulţi alţi romi, la sosirea sa în Franţa, se ocupă în prezent cu montarea de ferestre. Acest român instalat într-un „sat de integrare” este văzut ca un privilegiat printre cei aproximativ 15.000 de romi care trăiesc în Franţa. Un număr de 13 familii trăiesc în acest „sat” din Aubervilliers creat în încercarea de a îmbunătăţi integrarea romilor. Ele plătesc pentru cazare în funcţie de posibilităţi.

● Presa internaţională critică ● Associated Press, citată inclusiv de „Wall Street Journal”, arată că decizia de expulzare a acestora a fost luată după ce preşedintele Nicolas Sarkozy a realizat o conexiune între romi şi infracţionalitate şi a demarat o campanie de demolare a taberelor ilegale ale acestora. Reuters citează una dintre femeile rome din Roissy, Georginetta, în vârstă de 60 de ani, care afirmă că trăieşte în condiţii foarte dificile în regiunea pariziană şă că preferă să se întoarcă în ţară, lăsându-şi fiul în Franţa. Majoritatea însă nu vor să se întoarcă în ţările de prigine. „Se instalează pe Champs Elysees. Stau în apropiere de poarta Brandenburg din Berlin sau în scuar la Alexanderplatz. Multe femei rome poartă cu ele copii şi câteva au cartoane prin care cer bani. Stau pe scări în staţiile de metrou pe Avenue Louise din Bruxelles. Se îngrămădesc la intrările în Gare du Nord din Paris”, a comentat BBC News Online. Postul de televiziune britanic arată că deşi există şi alte ţări care au luat măsuri împotriva romilor, cum ar fi Danemarca, Suedia sau Germania, acţiunea Franţei a cauzat cele mai mari controverse.

CNN explică faptul că romii sunt un grup de persoane marcate de sărăcie şi care trăiesc în special în sudul şi estul Europei. Adesori numiţi „ţigani”, ei locuiesc în corturi sau rulote şi au fost persecutaţi de-a lungul istoriei. Vicepreşedintele Ligii drepturilor omului din Franţa, Malik Salemkour, a declarat pentru CNN că expulzarea romilor este inutilă pentru că nu există garanţii pentru cei repatriaţi. „Cei care încă mai au o casă acolo se pot întoarce, dar mulţi dintre ei nu au un adăpost în România sau Bulgaria, aşa că stau în Bulgaria sau Bucureşti doar pentru câteva zile”, a explicat acesta, adăugând că aceştia se vor întoarce în Franţa în zilele următoare, pentru că acolo este viaţa lor.

Sky News subliniază că aceste măsuri sunt controversate, criticii afirmând că aceste minorităţi sunt stigmatizate de un Guvern care încearcă să distragă atenţia de la un scandal de corupţie. Această controversă s-ar putea menţine în luna septembrie, când Guvernul îşi va relua activitatea, consideră „Financial Times”, adăugând că o demonstraţie naţională care va reuni atât partidele de dreapta, cât şi pe cele de stânga, este planificată la 4 septembrie, când opoziţia intenţionează să protesteze şi faţă de reformele lui Nicolas Sarkozy. Amintind că România a numit un secretar de stat special care să se ocupe de această problemă, „The Economist” subliniază circumstanţele în care a fost făcută această numire şi anume în timp ce 18 posturi similare au fost desfiinţate în cadrul măsurilor de austeritate. Cu o rată a şomajului care urmează să depăşească 8,5 la sută în acest an, programe guvernamentale şi salarii reduse şi fiscalitate crescută, va fi dificil pentru romii repatriaţi să îşi găsească un loc de muncă şi o locuinţă decentă, pentru a evita comiterea de infrancţiuni, arată săptămânalul economic.

Cotidianul german „Sueddeutsche Zeitung” subliniază perpetuarea criticilor la adresa preşedintelui Franţei. Ziarul îl citează pe ministrul român al Afacerilor Externe Teodor Baconschi, care a avertizat faţă de „deraieri populiste şi de reacţii xenofobe”. Şeful diplomaţiei române şi-a mai exprimat speranţa că romii nu sunt supuşi în mod colectiv unor expulzări bazate pe criterii etnice, relevă sec cotidianul german. Alte ziare sunt mai puţin reţinute. Ce-ar fi dacă preşedintele Franţei Sarkozy, el însuşi originar din Ungaria, ar fi rom, se întreabă cotidianul „La Montagne” din Clermont-Ferrand. În ziarul parizian „Le Monde” se titrează că diverşi romi din Austria, purtând numele de Sarkozy, au declarat că şeful statului francez ar putea fi unul de-al lor. Ceea ce ar fi picant, dar n-ar schimba câtuşi de puţin realităţile din Franţa, subliniază cotidianul din Clermont-Ferrand, potrivit căruia vocabularul belicos al preşedintelui şi intervenţiile sale disproporţionate au scopul de a satisface o parte a opiniei publice, dar ar putea avea un efect de bumerang, odată ce se vor linişti apele.

Critici aspre la adresa lui Sarkoy exprimă şi cotidianul bulgar „Trud”, care îi mulţumeşte preşedintelui pentru că-i repatriază în Bulgaria pe romi. „Merci. Îi luăm cuminţi înapoi. Fiindcă ce altceva putem face? Sunt romii europeni? Sau nu tocmai? Sau poate nu întodeauna şi nu peste tot? Sau poate sunt mai degrabă europeni câtă vreme continuă să trăiască în ghetouri. Dar dacă pleacă în Europa se transformă subit în elemente cu înclinaţii criminale, care cerşesc, produc gunoaie şi sabotează democraţia occidentală. Şi ce facem cu libertatea de mişcare? Pentru unii există. Nu însă şi pentru romi. Dacă Europa înseamnă dublă măsură, spunem merci, merci mult de tot”.

„Kleine Zeitung” din Viena comentează situaţia romilor din estul Europei şi critică masiv ţările lor de origine. „Aceşti oameni trăiesc în marea lor majoritate în gheto-uri a căror mizerie indică faptul că şi în Europa secolului XXI lumea a treia şi întâia sunt vecine. Nu acestor oameni li se poate reproşa că au devenit cetăţeni europeni, ci politicienilor care au introdus în mare grabă România şi Bulgaria în UE. Pe de altă parte, asemenea expulzări în masă, afectând în mod expres un anumit grup etnic amintesc în mod fatal de ororile rasismului. Tocmai preşedintele Franţei ar face bine să-şi amintească de rădăcinile sale”, scrie cotidianul vienez.