Ministrul francez al Imigraţiei, Eric Besson, aflat la Washington, a anunţat că 86 de romi au părăsit teritoriul Franţei. Alte 139 de persoane urmau să plece, vineri, din Paris către România sau Bulgaria, tot pe baza repaterierii voluntare, iar pe data de 26 august alţi 160 de romi vor părăsi teritoriul francez de la Paris şi din Lyon. Într-o conferinţă de presă susţinută după întrevederea cu secretarul american pentru Securitate Internă, Janet Napolitano, oficialul francez a declarat că este vorba despre o accelerare a unui proces care era oricum pus în aplicare, pentru că zborurile de joi au fost cu numărul 25, 26, respectiv 27 din acest an. Franţa, criticată în străinătate pentru politica sa de expulzare a romilor, nu are lecţii de primit, a concluzionat Eric Besson. „Am acordat anul trecut 170.000 de permise de şedere îndelungată. Am devenit a doua ţară din lume după SUA în materie de azil, am trecut înaintea Canadei. Deci, Franţa aduce o contribuţie semnificativă la uşurarea sărăciei din lume”, a adăugat Eric Besson, care a ironizat politica americană privind imigraţia, spunând că Franţa se aştepta la altceva din partea preşedintelui Barack Obama. Ministrul francez a evocat cei 600 de milioane de dolari deblocaţi de preşedintele Obama pentru a consolida frontiera mexicană. De asemenea, ministrul francez a dat asigurări că Guvernul de la Paris va adapta legislaţia pentru a lupta împotriva abuzării de dreptul de scurtă şedere şi pentru a împiedica romii expulzaţi să se întoarcă în ţară.

Expulzarea romilor tensionează relaţiile dintre Franţa şi România, a titrat vineri presa spaniolă după expulzarea din Hexagon a primului grup de romi originari din România. Potrivit ziarului „El Periodico” relaţiile diplomatice dintre Franţa şi România ar putea fi afectate de măsurile luate de preşedintele Nicolas Sarkozy de desfiinţare a mai multor tabere şi de expulzare a romilor proveniţi din Europa de Est, aşa cum se desprinde din declaraţiile autorităţilor de la Bucureşti. La rândul său, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru Justiţie, Viviane Reding, a avertizat că nu se poate lua o decizie împotriva unei întregi populaţii şi a cerut ca expulzările să fie studiate caz cu caz. Inclusiv Vaticanul a criticat luarea de decizii împotriva unor comunităţi întregi prin vocea secretarului Consiliului Pontifical pentru Imigranţi şi Itineranţi, monseniorul Agostino Marchetto.

BBC a explicat că cei aproximativ două milioane de romi din România nu au multe opţiuni în această ţară şi de aceea preferă să emigreze. „Singurul punct asupra căruia suntem de acord cu autorităţile franceze este că autorităţile de aici, din România, s-au ocupat prost, foarte iresponsabil de integrarea romilor”, a spus David Mark, de la Alianţa Civică a Romilor de la Bucureşti. Aceasta este cauza exodului actualui, nu numai către Franţa, ci şi către Italia, Spania, Belgia, Irlanda şi Marea Britanie, din punctul său de vedere. Potrivit ultimului recensământ, 530.000 de persoane s-au declarat romi, dar sociologii sugerează că cifrele reale ar putea fi de peste două milioane de romi, din totalul de 22 de milioane de locuitori ai României. Nu toţi romii sunt săraci. Pe marginea drumului dintre Oradea şi Cluj se află numeroase vile cu acoperişuri în stil de pagodă, bogat ornate, dovadă a averii unor clanuri de romi. Dar acestea sunt excepţii care confirmă regula, copii desculţi care cară găleţi cu apă de la fântână, chiar şi iarna, o rată a şomajului care se apropie de 100% în unele zone, rată de alfabetizare redusă şi o speranţă de viaţă mult mai mică decât media naţională. Printre exemplele pozitive, David Mark a evocat două iniţiative sponsorizate de Guvernul de la Bucureşti care au dat cele mai bune rezultate, numirea de asistenţi sociali care ajută romii să obţină actele necesare pentru asistenţa medicală şi care încurajează copiii să meargă la şcoală.

Expulzarea romilor riscă să alimenteze sentimentele xenofobe din Europa, a declarat vineri într-un comunicat preşedintele Adunării parlamentare a Consiliului Europei, care va discuta chestiunea în cursul unei vizite în România în perioada 29 august-1 septembrie. Subliniind că în 20 de ani procesul de integrare a romilor nu şi-a atins obiectivul, liderul APCE le-a cerut statelor să găsească o soluţie durabilă la această problemă. La rândul său, Florin Cioabă, autointitulatul Rege internaţional al romilor, va trimite o scrisoare preşedintelui Sarkozy, Preşedinţiei şi Guvernului României prin care îşi exprimă dezaprobarea faţă de acţiunile de expulzare în masă a romilor din Franţa.

● DE LA ŢARĂ LA ŢARĂ ● Răspunsurile ţărilor europene faţă de problema romilor din Europa Centrală sunt diverse, mergând de la fermitate la politici care favorizează integrarea. În Spania, Guvernul a adoptat în aprilie Planul de acţiune pentru dezvoltarea populaţiei de ţigani 2010-2012, dotat cu un buget de 107 milioane de euro pe trei ani, cu acţiuni în materie de educaţie, sănătate, cazare şi pentru femei. Ţara numără 700.000 de ţigani, care reprezintă 1,6% din totalul populaţiei.

În Ungaria, estimările variază între 500.000 şi 600.000 de romi dintr-o populaţie de zece milioane de locuitori. Guvernul a decis în 2009 să tripleze bugetul prevăzut pentru demolarea taberelor de romi, relocarea şi favorizarea integrării în funcţia publică. Dar criza economică a determinat Budapesta să îşi revizuiască planurile şi să reducă angajările prevăzute. În 2009, 40% dintre tinerii romi nu şi-au încheiat studiile primare. În Italia, locuiesc 342.200 de români, potrivit cifrelor oficiale şi 556.000, potrivit Caritas, o creştere puternică faţă de 2007. Nu există o politică sistematică de expulzare a romilor, dar sunt prevăzute ajutoare de repatriere: biletul de avion, indemnizaţie de călătorie de 400 de euro şi o sumă de bani pentru reintegrarea în ţara de origine de maxim 3.000 de euro. În Grecia, circa 300.000 de romi locuiesc în această ţară, majoritatea în condiţii mizere, fiind adeseori victime ale expulzărilor arbitrare şi violenţelor poliţiei. În pofida unor ajutoare sociale acordate prin programe europene, integrarea lor nu se realizează însă. În 2008, raportorul ONU pentru drepturile minorităţilor, Gay McDougall, a cerut autorităţilor de la Atena să ia măsuri urgente pentru ameliorarea situaţiei lor disperate.

În Cehia, minoritatea romă este estimată la 250.000/300.000 de persoane din 10,4 milioane de locuitori. Mai multe atacuri extremiste ale dreptei împotriva romilor au fost înregistrate în ultimii ani. La jumătatea lunii martie 2010, Guvernul ceh a adoptat Planul naţional de acţiune pentru a încuraja şcolarizarea copiilor ţigani alături de ceilalţi. În Germania, romii sunt recunoscuţi ca una dintre minorităţile germane. Majoritatea celorlalţi romi sunt refugiaţi din Kosovo care au fugit în timpul războiului. Germania i-a încurajat, ca pe toţi refugiaţii kosovari, să se întoarcă pe teritoriul lor, oferindu-le ajutor de repatriere. Oficialii de la Berlin şi-a anunţat intenţia de a trimite pe etape în Kosovo circa 10.000 de romi care nu au autorizaţie de sejur oficială. În Portugalia, comunitatea de ţigani, foarte veche, numără aproximativ 50.000 de persoane. Nu există nicio statistică oficială cu privire la numărul romilor care au imigrat recent. Străinii aflaţi în situaţie ilegală pot fi expulzaţi din Portugalia, cu excepţia celor născuţi aici, a celor ajunşi în ţară înaintea vârstei de zece ani sau a celor cu copii minori sau şcolarizaţi.

În Elveţia, circa 50.000 de romi locuiesc aici, potrivit fundaţiei Roma, care apără drepturile acestei minorităţi. „Abia după cel de-al Doilea Război Mondial valul principal de imigranţi romi a sosit în Eleveţia”, a declarat un oficial din cadrul fundaţiei, Cristina Kluck. Aici, majoritatea romilor au cetăţenie elveţiană, ceilalţi sunt refugiaţi din Kosovo. În Polonia, comunitatea romă numără între 12.855 şi 50.000 de persoane, din 38 de milioane de locuitori. „Situaţia materială a romilor polonezi este mai bună decât cea a romilor din Slovacia sau Ungaria”, potrivit preşedintelui Asociaţiei romilor din Polonia, Roman Kwiatkowski. Potrivit autorităţilor poloneze, 30% dintre copiii romi nu sunt şcolarizaţi. În Suedia, romii, estimaţi la 50.000 dintre care majoritatea au ajuns în secolul al XVI-lea, sunt una dintre cele cinci minorităţi recunoscute. De la începutul anului, au fost expulzaţi peste 50 de romi. Potrivit unui raport, 80% dintre romii adulţi nu au un loc de muncă şi majoritatea copiilor nu termină şcoala primară.