Liderul de la Kremlin a susţinut, ieri, cea de-a zecea sa conferinţă de sfârşit de an, pe fondul adâncirii crizei economice în Rusia şi al situaţiei tensionate cu Occidentul cu privire la criza din Ucraina. În fața a peste o mie de jurnaliști din întreaga lume, Vladimir Putin a încercat să facă lumină în subiectele de maxim interes care implică Rusia, la ora actuală, pe un plan politic din ce în ce mai instabil. Astfel, președintele rus a ținut să atragă atenția că extinderea NATO spre est este comparabilă cu ridicarea unui nou Zid al Berlinului, reluând criticile la adresa extinderii NATO şi a dezvoltării sistemului de apărare antirachetă. Putin a subliniat că poziţia dură a Rusiei în crizele globale ar trebui să arate clar partenerilor săi că este necesar un spaţiu de securitate comun. În ceea ce priveşte relaţiile cu Occidentul în contextul crizei din Ucraina, Vladimir Putin a afirmat că ”occidentalii doresc să ţină ursul în lanţ”. ”Dacă preluăm controlul asupra propriilor teritorii, este nedrept pentru ei. Ne apărăm independenţa şi suveranitatea. Peste 25-30% dintre problemele cu care ne confruntăm sunt rezultatul sancţiunilor”, a adăugat Putin. Totodată, acesta a denunţat, ieri, ”operaţiunea punitivă lansată de Kiev împotriva rebelilor pro-ruşi din estul Ucrainei. Întrebat foarte direct de un jurnalist ucrainean despre numărul militarilor ruşi care luptă alături de separatişti şi despre cei care au murit în Ucraina, Vladimir Putin a ocolit întrebarea, vorbind despre ”cei care, urmându-şi chemarea conştiinţei, îşi îndeplinesc datoria sau care luptă în calitate de voluntari în estul Ucrainei”, subliniind că ”nu este vorba despre mercenari, deoarece ei nu primesc bani”.

Moscova a negat permanent că a trimis militari şi material militar pentru a susţine rebelii, în timp ce occidentalii au afirmat că au numeroase probe în acest sens. Răspunzând unei întrebări despre viitorul regiunilor din estul Ucrainei, Putin a amintit ”principiile dreptului internaţional care prevăd dreptul oamenilor de a-şi decide ei înşişi destinul”.

MEREU SURPRINZĂTOR Putin, de obicei foarte discret în privinţa vieţii sale private, şi-a surprins auditoriul, ieri, mărturisind că este îndrăgostit. În aprilie 2013, Putin a anunţat public că a divorţat de soţia sa, Liudmila, după un mariaj de 30 de ani. ”Un prieten european, un mare lider, m-a întrebat anul trecut: „Iubeşti pe cineva?. Şi eu i-am răspuns afirmativ, după care m-a întrebat dacă sunt iubit în schimb. I-am răspuns afirmativ”, a povestit Putin, spre amuzamentul jurnaliştilor prezenţi. ”Totul este bine, nu vă faceţi griji”, a adăugat el, cu referire la viaţa sa privată. Preşedintele rus dezvăluie rar aspecte ale vieţii sale familiale şi sentimentale, subiectul fiind tabu pentru presa rusă, care susţine totuşi că Putin are o relaţie cu fosta campioană olimpică la gimnastică ritmică şi directoare a unui important grup mediatic pro-Kremlin, Alina Kabaeva.

SCUTUL, ETERNA PROBLEMĂ ”SUA creează ameninţări la adresa Rusiei, amplasând elemente ale sistemului de apărare antirachetă în Europa, în Polonia şi România”, a declarat Putin. Rusia a cerut în mod repetat comunităţii internaţionale să abordeze problema extinderii scutului antirachetă american. SUA intenţionează să instaleze un complex de apărare antirachetă Aegis Ashore în România, în 2015, şi un sistem similar în Polonia, în 2018. În cadrul sistemului antirachetă al NATO, radare şi interceptori vor fi instalați în câteva ţări NATO, inclusiv România, Turcia, Spania şi Polonia. Scutul antirachetă va fi consolidat cu sisteme amplasate pe mare.

MAXIMUM DOI ANI DE CRIZĂ Vladimir Putin a apreciat ieri că Rusia, care traversează cea mai gravă criză monetară după 1998, îşi va relua creşterea economică în doi ani, în cel mai rău caz. O ieşire din criză este inevitabilă, în primul rând pentru că economia mondială continuă să crească, a explicat preşedintele. Putin, mai popular ca oricând, a asigurat că programele sociale (creşterea pensiilor şi salariilor funcţionarilor) vor fi menţinute, dar că Guvernul va fi probabil constrâns să reducă unele cheltuieli sociale, în funcţie de evoluţia situaţiei. El a considerat adecvate măsurile luate de Guvern şi Banca Centrală în faţa crizei, amintindu-i totuşi primului că nu trebuie să îşi uite responsabilităţile. Guvernul a adoptat o atitudine pasivă, într-o primă fază, în faţa deprecierii rublei, explicând că ea depinde mai ales de factori externi (sancţiuni occidentale şi scăderea cursului petrolului) şi că moneda va creşte în cele din urmă. După turnura dramatică a evenimentelor, el s-a alăturat eforturilor Băncii Centrale de a stinge incendiul, propunând măsuri pentru susţinerea băncilor şi discutând cu marile grupuri exportatoare despre mijloacele de a nu afecta prea mult moneda prin vânzarea de valută.