Extremiștii maghiari își dau în petec din nou în România

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Autonomia, pohta suflării maghiare

Extremiștii maghiari își dau în petec din nou în România

Politică 09 August 2014 / 00:00 601 accesări

ATAC Liderul Jobbik, partidul extremiștilor din Ungaria, Vona Gabor, se află în România. Bineînțeles, președintele Jobbik nu a venit pentru o simplă vizită de curtoazie, ci pentru a pune paie pe foc în privința declarării autonomiei așa-zisului ținut secuiesc. După ce în primăvara acestui an a fost la un pas de a fi declarat persona non grata pe teritoriul României, tocmai pentru afirmații extremiste, Vona Gabor și-a dat iar în petec. El a declarat, joi, la Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal de la Borzont, că autonomia secuilor din Transilvania este un obiectiv care se va realiza şi pe care, orice ar face, statul român nu îl poate împiedica. Liderul Jobbik a adăugat că nu a negat niciodată, chiar şi atunci când a fost criticat, că este împotriva populaţiei majoritare din România și că autonomia ținutului secuiesc reprezintă unul din ţelurile politicii Jobbik. Gabor a spus că, înainte de a veni în România, a fost informat că ar putea fi condamnat la 10 sau 20 de ani de închisoare pentru acuzaţiile de încălcare a legislaţiei româneşti, însă a decis să participe la Tabăra de la Borzont întrucât nu a primit niciun răspuns concludent de la autorităţile din Ungaria şi din România, din care să reiasă că ar fi o persoană indezirabilă. Anul trecut, la Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal, Vona Gabor spunea că partidul pe care îl conduce va apăra drepturile şi interesele maghiarilor din Transilvania, asumându-şi chiar și responsabilitatea unui conflict cu România. Numele lui Vona Gabor a fost intens vehiculat şi la mijlocul lunii martie 2014, când acesta a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj adresat preşedintelui Traian Băsescu şi premierului Victor Ponta, în care îşi exprima nedumerirea privind intenţia autorităţilor române de a-i interzice prezenţa pe teritoriul ţării. Ulterior, Băsescu a replicat: ”Nu primim lecţii de la politicieni maghiari în ceea ce priveşte modul în care tratăm minorităţile”. Trei zile mai târziu, Ministerul Afacerilor Interne anunţa că patru cetăţeni unguri, printre care doi membri Jobbik, unul fiind deputatul în Parlamentul ungar Szavay Istvan, au interdicţie de a intra în România timp de un an. Măsura a fost dispusă înaintea manifestaţiilor prilejuite de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, din 15 Martie.

REACȚIE Reapariția extremistului maghiar pe teritoriul țării noastre i-a determinat pe politicienii români să reacționeze. Unul dintre aceștia este vicepreședintele PC Codrin Scutaru, care consideră că autoritățile române ar trebui să reanalizeze cazul lui Vona Gabor. ”Mă întreb câte declarații mai trebuie să facă Vona Gabor, acasă la noi, pentru a fi declarat indezirabil? Cât timp va trebui să mai ascultăm aceste jigniri, în casa noastră? Cred că autoritățile române competente trebuie să ne informeze de ce asupra acestuia nu s-a luat nicio măsură legală, deși a adus grave jigniri statului român”, a declarat Codrin Scutaru. El condamnă declarațiile iresponsabile pe care liderul Jobbik le face în România împotriva ordinii de drept a statului român. ”După afirmațiile pe care le-a făcut anul trecut și care au inflamat opinia publică, eram ferm convins că Vona Gabor va fi declarat indezirabil și astfel vom fi scutiți să îi mai ascultăm opiniile extremiste pe teritoriul României. Am constatat, însă, zilele acestea, cu surprindere, alături de milioane de cetățeni români, că liderul Jobbik a venit fără niciun fel de problemă în România”, a punctat Codrin Scutaru. De asemenea, prim-vicepreședintele PDL Cătălin Predoiu a afirmat, vineri, că prezența liderului extremist în România, la manifestări publice, reprezintă un real pericol la adresa democrației. Predoiu a afirmat că, în raport cu liderul Jobbik, statul român trebuie să dea dovadă de fermitate. ”Președintele Jobbik și-a făcut o faimă proastă prin declarații antidemocratice, antioccidentale, antisemite și populiste, prin simpatia pe care i-o arată lui Vladimir Putin și altor lideri autoritari”, a conchis Predoiu.



12