Extremistul Anders Behring Breivik şi-a schimbat vineri numele legal în Fjotolf Hansen, la doar o zi după ce magistraţii supremi au respins acuzaţiile criminalului neo-nazist cu privire la condiţiile ”inumane” de încarcere, care ar fi dus inclusiv la radicalizarea sa după comiterea în urmă cu şase ani a atentatelor de la Oslo şi de pe insula Utoya, transmite France Presse.

”Pot să confirm că şi-a schimbat numele, este oficial”, a declarat avocatul Oystein Storrvik.

De asemenea, acesta a refuzat să explice jurnaliştilor norvegieni motivele pentru care criminalul de extremă-dreapta a decis să-şi schimbe numele în Fjotolf Hansen.

Jurnaliştii au descoperit că firma Breivik Geofarm, utilizată de extremist pentru a achiziţiona îngrăşămite pentru fabricarea bombei detonată la Oslo, este acum înregistrată pe numele Fjotolf Hansen.

Hansen este un nume de familie extrem de comun, în vreme ce Fjotolf este extrem de rar utilizat în Norvegia.

Pe 22 iulie 2011, deghizat în poliţist, criminalul a vânat timp de peste o oră participanţi la o tabără de vară a Tineretului Laburist şi a împuşcat mortal 69 de participanţi, majoritatea adolescenţi, pe insula Utøya.

Un pic mai înainte, el a omorât alte opt persoane, detonând o bombă în apropiere de sediul guvernului de la Oslo.

În 2012, acesta a fost condamnat la 21 de ani de închisoare, o pedeapsă care poate fi prelungită pe termen nedeterminat. El se bucură de condiţii materiale confortabile şi dispune de trei celule, dotate cu televizoare, jocuri video şi aparate de făcut sport la închisoarea din Norvegia.

Însă, statul norvegian a fost condamnat în aprilie pentru un tratament ”inuman” şi ”degradant” prin încălcarea articolului 3 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului.

Motivul - izolarea prelungită a criminalului neo-nazist, încarcerat, din motive de securitate, departe de alţi deţinuţi, de cinci ani şi jumătate. Acest regim de detenţie l-a făcut pe deţinut ”vulnerabil mental”, potrivit reprezentantului său Øystein Storrvik.

”Sunt puternic afectat de izolare, iar radicalizarea este, poate, sechela cea mai gravă a izolării mele”, a insistat anterior Anders Behring Breivik, autorul celor mai sângeroase atacuri comise pe teritoriul norvegian de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Norvegia a contestat faptul că deţinutul este izolat şi a atras atenţia asupra multiplelor activităţi care-i sunt propuse, corespondenţei cu lumea exterioară şi numeroaselor interacţiuni cu supraveghetorii, personalul medical, pastori, avocaţi sau un vizitator. Magistraţii Curţii Supreme au decis să respingă acuzaţiile lansate de Breivik.