În timp ce Europa și întreaga lume se modernizează și industrializarea reprezintă un factor decisiv pentru viitor, România își trimite forța de muncă în mediul rural pentru a lucra în agricultură. Și nu este o măsură luată de stat pentru a ridica acest sector, ci doar un refugiu al locuitorilor orașelor, care își găsesc tot mai greu un loc de muncă din cauza problemelor cu care se confruntă industria. Astfel, România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la ponderea populaţiei care lucrează în agricultură, 26%, şi locul al doilea în ceea ce priveşte ponderea femeilor în acest domeniu, cu 43%, potrivit unui raport al Eurostat.

Această tendință nu face însă din țara noastră vreun fruntaș la agricultură, România importând cantități din ce în ce mai importante de produse agricole. Motivul? În rândul persoanelor care lucrează în agricultură în UE, proporţia absolvenţilor de studii universitare variază între 1,6% în România şi 25,5% în Marea Britanie. În plus, în 20 de state membre, cel puţin jumătate din managerii de fermă au declarat că au doar experienţă practică, dar în România procentul trece de 90%. Ceea ce înseamnă că agricultura în țara noastră încă se face ca pe vremuri, iar producția este departe de ceea ce s-ar putea obține. Spre comparație, în Italia, doar 3,1% din fermieri au doar experienţă practică, în timp ce 90,8% au declarat că au cel puţin o pregătire de bază în agricultură. Mai mult, România are cei mai puţini muncitori din UE care lucrează în regim full time în agricultură, 1,5%, faţă de media de 16,4% în UE.