Ucraina a semnat vineri, la Bruxelles, partea politică a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Partea economică a documentului va fi semnată după alegerile prezidenţiale din Ucraina, care se vor desfăşura la 25 mai. Acordul de asociere trebuia semnat în toamna anului trecut, la Vilnius, însă preşedintele ucrainean de atunci, Viktor Ianukovici, a cedat presiunilor Rusiei şi nu a mai făcut acest pas. Ianukovici declara, atunci, că Ucraina are nevoie de un ajutor economic şi financiar de la UE, înainte să poată să semneze un acord de asociere cu blocul european. ”Avem nevoie de măsuri hotărâte din partea colegilor noştri europeni pentru dezvoltare şi realizarea unui program de ajutor financiar şi economic”, spunea el, la Vilnius. Refuzul de a semna Acordul de Asociere cu UE i-a scos pe ucraineni în stradă, iar protestele de la Kiev şi din marele oraşe au avut ca efect demiterea lui Ianukovici, în februarie.

UE a adăugat încă 12 nume pe lista oficialilor vizaţi de sancţiuni în urma alipirii Crimeei la Rusia, a anunţat, vineri, preşedintele francez, François Hollande. O primă listă cu 21 de persoane a fost publicată luni. Noua listă este destul de apropiată celei a SUA, a anunţat Hollande. Ea vizează oficiali ucraineni şi ruşi implicaţi în referendumul privind alipirea Crimeei la Rusia, a anunţat el. Sancţiunile constau în restricţii de vize şi în blocarea averilor în UE. Lista americană conţine 31 de persoane, printre care Serghei Ivanov, şeful Administraţiei Prezidenţiale, adjunctul său, Aleksei Gromov, sau Serghei Narîşkin, preşedintele Dumei (Camera Inferioară a Parlamentului rus). Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a subliniat că absenţa unei soluţii politice la criza actuală va avea consecinţe economice. CE a fost însărcinată să pregătească măsuri în acest sens.

În timp ce Kievul sărbătorea semnarea acordului cu UE, Consiliul Federaţiei, Camera Superioară a Parlamentului rus, a ratificat, vineri, tratatul privind alipirea Crimeei la Rusia, la o zi după ratificarea sa de către Camera Inferioară, sfidând comunitatea internaţională, care nu recunoaşte acest acord. Ratificarea tratatului de către cele două Camere ale Parlamentului rus era o simplă formalitate, Kremlinul anunţând încă de marţi că textul intră în vigoare imediat după semnarea sa de către preşedintele Vladimir Putin. ”Anexarea regiunii Crimeea de către Rusia a provocat Ucrainei pierderi de sute de miliarde de de euro”, a declarat premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk. ”Rusia a naţionalizat zeci de obiective industriale aparţinând statului ucrainean. Nu este vorba de miliarde, ci de sute de miliarde de euro”, a declarat Iaţeniuk la Kiev, vineri, imediat după revenirea de la Bruxelles.

DRUMUL SPRE NICĂIERI ”Tentativele de a izola Rusia reprezintă un drum spre nicăieri”, a declarat, vineri, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, după ce SUA au decis noi sancţiuni împotriva unor oficiali de la Moscova, ca represalii pentru alipirea peninsulei Crimeea la Rusia. Lavrov a declarat că, ”prin aplicarea sancţiunilor, SUA se ghidează nu după bunul simţ, ci după dorinţa de a pedepsi pe cineva. SUA folosesc acest instrument pentru a-şi confirma dominaţia, dar cred că ar fi mai bine să o confirme prin acorduri şi stabilirea dreptăţii în problemele internaţionale”. Referitor la semnarea Acordului de Asociere dintre Ucraina şi UE, Lavrov a afirmat că ”nu este o măsură dictată de interesele economiei ucrainene, ale poporului, ci o tentativă de a câştiga puncte în jocul geopolitic. Actuala putere de la Kiev a anunţat semnarea acordului fără a avea susţinerea întregii ţări”. Şeful diplomaţiei ruse a sugerat că decizia privind semnarea documentului ar fi trebuit luată după alegerile prezidenţiale anticipate, stabilite pentru 25 mai.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat vineri că ”Rusia se abţine, pentru moment, de la introducerea unor sancţiuni ca răspuns la cele anunţate de Washington împotriva unei bănci şi a unor personalităţi ruse”. Această declaraţie intervine în contextul în care Moscova a publicat, joi, o listă cu nume ale unor oficiali americani vizaţi de sancţiuni, imediat după ce preşedintele american, Barack Obama, a anunţat noi sancţiuni vizând Moscova, ca represalii faţă de alipirea Crimeei la Rusia. Lista rusă vizează nouă persoane cărora le este interzisă intrarea pe teritoriul Rusiei, inclusiv trei consilieri ai preşedintelui american, Caroline Atkinson, Daniel Pfeiffer şi Benjamin Rhodes. Această listă a fost publicată imediat după ce Obama a anunţat impunerea unor sancţiuni unui număr de 20 de noi oficiali ruşi şi băncii Rossia, considerată banca oficialilor de la Kremlin. De asemenea, Rusia va solicita Ucrainei să-i plătească suma de 7,9 miliarde de euro, a anunţat premierul rus, Dmitri Medvedev. Este vorba despre avantaje financiare care au fost acordate Ucrainei în cadrul acordului de prelungire a prezenţei Flotei ruse la Marea Neagră în Crimeea, semnat în aprilie 2010. Medvedev a subliniat că acest acord nu mai are motive să existe, Crimeea făcând parte de-acum din Rusia.

PLANURI DE EVACUARE Companiile americane cu operaţiuni în Rusia trebuie să se pregătească pentru creşterea tensiunilor, actualizând planurile de evacuare a personalului şi întărind securitatea sistemelor IT, a declarat un expert în securitatea companiilor. De asemenea, ele ar trebui să fie atente la o eventuală creştere a ostilităţii faţă de cetăţenii americani. Deplasările neesenţiale în Rusia ar trebui amânate, a declarat Brian Michael Jenkins, consilier al preşedintelui RAND Corp, companie de cercetare care are contracte cu guverne şi companii. Companiile americane reprezintă cea mai importantă sursă de investiţii străine în Rusia, mai ales în domeniile tehnologie şi servicii financiare, potrivit unui raport din 2013 al Ernst & Young.

METODĂ DIABOLICĂ Patriarhul ortodox al Kievului, Filaret, l-a acuzat pe preşedintele rus, Vladimir Putin, că a folosit o metodă diabolică în marele său discurs asupra anexării Crimeii la Rusia. ”În intervenţia sa din 18 martie, la Kremlin, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a folosit un mijloc diabolic. El a amestecat adevărul cu minciuna”, a afirmat, într-un apel adresat credincioşilor şi compatrioţilor, şeful Patriarhiei Kievului, care revendică mai multe milioane de credincioşi în Ucraina, unde coabitează cu o altă importantă Biserică Ortodoxă subordonată Patriarhiei Moscovei. ”Ocupând şi anexând Crimeea, conducerea rusă a zguduit întregul sistem de drept internaţional. De-acum, potrivit autorităţilor ruse, orice dispută în zona intereselor Kremlinului poate fi rezolvată prin forţă militară sau prin alte mijloace de presiune. Vladimir Putin a început oficial să folosească expresii precum „lumea rusă“, „Rusia istorică“, „ruşii, o naţiune divizată“ sau „noi şi ucrainenii suntem acelaşi popor“. Toate acestea, alături de nostalgia pentru trecutul grandios şi dorinţa de revanşă pentru prăbuşirea Uniunii Sovietice, sunt copii ale ideologiei şi discursului regimurilor fasciste din secolul XX”, a declarat Patriarhul Filaret.

TRECUTUL NU SE UITĂ Preşedintele Franţei, François Hollande, a confirmat vineri, la Bruxelles, că menţine invitaţia adresată lui Vladimir Putin la marcarea a 70 de ani de la Debarcarea din Normandia, subliniind că ”fosta Uniune Sovietică a fost solidară cu Franţa şi a plătit un tribut mare împotriva nazismului. Avem împreună milioane de morţi, victime ale acestui conflict, şi este necesar să facem totul ca să predomine spiritul păcii”. Invitaţia adresată preşedintelui rus la ceremoniile care vor marca Debarcarea din Normandia a fost confirmată deja, marţi, de ministrul francez de Externe, Laurent Fabius. Totuşi, în contextul crizei actuale, Franţa şi-a suspendat cea mai mare parte a activităţilor în domeniul cooperării militare cu Rusia, inclusiv schimbul de vizite şi exerciţii comune, a anunţat, vineri, ministrul francez al Apărării, Jean-Yves Le Drian.