Cheltuieli dublate. Grupul petrolier British Petroleum (BP) a anunţat, ieri, că mareea neagră din Golful Mexic l-a costat, deja, aproximativ opt miliarde de dolari. Această sumă include totalul cheltuielilor efectuate de grupul britanic pentru a limita şi curăţa pata de petrol, forarea puţurilor secundare, sumele acordate statelor riverane şi autorităţilor federale. BP a cheltuit, astfel, de două ori mai mult decât suma anunţată pe 19 iulie. BP a amintit că a acceptat să creeze un fond de 20 de miliarde de dolari, care va fi consacrat despăgubirii victimelor mareei negre. Peste 400 de milioane de dolari au fost deja acordaţi pentru a răspunde unui număr de 130.000 de cereri de despăgubire. BP a retras, de joi, dispozitivul imens care a permis, la jumătatea lunii iulie, stoparea scurgerii de petrol responsabile de mareea neagră, o etapă-cheie înaintea blocării definitive a puţului. Circa 4,9 milioane de barili de petrol s-au scurs în mare după explozia şi scufundarea platformei Deepwater Horizon, pe data de 22 aprilie.

Ritm lent al despăgubirilor. BP a fost acuzată de alocare incorectă a banilor pentru despăgubiri. Sute de persoane au făcut cereri pentru a primi ajutoare de urgenţă, a anunţat administratorul fondului, Kenneth Feinberg. Oficialii americani i-au încurajat pe păgubiţi să aplice pentru ajutoare chiar dacă cererile lor au fost respinse iniţial de către BP. Persoanele fizice care vor trimite cereri şi documente justificative vor primi ajutor financiar în termen de 48 de ore, în timp ce persoanele juridice vor primi banii într-o săptămână de la aprobarea cererii. Chiar şi aşa, banii nu vor acoperi integral pierderile. Un subiect de dispută este şi faptul că în următoarele şase luni, oricine aplică pentru ajutorul de urgenţă are dreptul să şi dea în judecată BP, însă, după această perioadă, reclamanţii îşi pierd dreptul de a acţiona în justiţie compania. Până în prezent, BP a plătit despăgubiri de circa 386 de milioane de dolari persoanelor fizice şi juridice.

Un nou tip de microbi. Pata de petrol din Golful Mexic, mare cât cartierul new-yorkez Manhattan, a fost aproape anihilată de o nouă tulpină de microbi, recent descoperită. Potrivit specialiştilor de la Laboratorul Naţional Lawrence Berkeley din SUA, aceste microorganisme au ajutat foarte mult la degradarea naturală a compuşilor petrolului, contribuind la reducerea semnificativă a petei de petrol din mare. Aceste aşa-numite proteobacterii s-au adaptat la condiţiile din apa mării şi au reuşt să biodegradeze hidrocarburile din petrol mult mai rapid decât se aşteptau oamenii de ştiinţă, fără a epuiza oxigenul din apă, aşa cum fac majoritatea bacteriilor. Hidrocarburile din petrolul brut deversat de platforma petrolieră BP au stimulat abilitatea microbilor de a le degrada în apă rece. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că aceste noi specii de microbi s-au autoeducat, de-a lungul a milioane de ani, să caute orice urmă de petrol şi să o degradeze în mod natural.