Preţul energiei electrice a înregistrat, în 2017, un salt... abstract, în piaţa spot a bursei OPCOM, de la 100 - 200 lei pe MWh în anii trecuţi la recorduri de aproape 700 lei pe MWh. Evident, majorările se văd deja și în facturile consumatorilor. La începutul anului, totul era normal, însă prețurile au urcat rapid chiar după prima săptămână, când ne-a lovit primul val de ger din ianuarie. Din 6 ianuarie și până la începutul lui februarie, cotațiile au ajuns la 680 lei pe MWh. Chiar şi aşa, consumurile cele mai mari nu au fost în ziua cu preţul cel mai mare, ci mai devreme, la mijlocul lui ianuarie, când la electricitate ne-am apropiat de 10.000 MW, iar, la gaze, am consumat 75 milioane de metri cubi pe zi (cele mai mari valori din istorie). În această perioadă, unii traderi nu au mai putut face faţă preţurilor de la bursă şi au intrat în insolvenţă sau chiar faliment. Ei aveau în portofoliu printre cei mai mari consumatori industriali din ţară, care au ajuns, astfel, la furnizorii de ultimă instanţă din zona lor geografică. Ei, la rândul lor, au trebuit să cumpere cantităţi suplimentare de energie, ceea ce a umflat și mai mult prețurile. S-au dat asigurări că, odată cu încălzirea vremii, în primăvară, lucrurile vor reveni la normal. Aşa a şi fost, însă doar până în vară, când consumul de energie a început din nou să crească, de această dată din cauza caniculei. Preţul energiei la bursă a sărit din nou peste 400 lei pe MWh.

EXPLICAȚII De notat că sursele energetice regenerabile, ieftine, sunt fluctuante, iar producătorii de energie verde au folosit cu preponderenţă piaţa spot (Piaţa pentru Ziua Următoare - PZU), astfel că, acolo, preţul a fost foarte mic în ultimii ani. Ca efect, traderii de energie s-au orientat şi ei tot spre PZU, de unde-şi achiziţionau cea mai mare parte din energia pe care o dădeau mai departe, fiind foarte ieftină. Drept urmare, când energia eoliană s-a împuținat (că deh, uneori nu bate vântul...), şi preţurile din PZU au început să crească. Ministrul Energiei, Toma Petcu, a avertizat, pe bună dreptate, că nu este normal ca o piaţă secundară, aşa cum este PZU, să ajungă să asigure 45% din energie. Pe deasupra, autoritatea de reglementare din domeniu a anulat licitaţiile care urmau să fie organizate în iulie în Piaţa pentru Serviciul Universal, aşa că furnizorii care ar fi trebuit să cumpere de acolo energie s-au dus tot în PZU, mărind şi mai mult cererea. Un alt factor care a afectat preţul din România este cel regional. În toată Europa, şi mai ales în centrul şi sud-estul continentului, tarifele au fost la cotaţii foarte mari în acest an, fie din lipsa precipitaţiilor, fie ca urmare a defecţiunilor la mai multe centrale, fie în urma gerului cumplit din iarnă şi a caniculei din vară. Piaţa spot din România este cuplată cu cele din Ungaria, Cehia şi Slovacia.

ANCHETĂ Să spunem că au existat şi suspiciuni privind posibile înţelegeri neconcurenţiale între producătorii de energie, dat fiind că ei au profitat cel mai mult de pe urma creşterii mari a preţului. Legat de posibilele încălcări ale legislaţiei, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, spunea următoarele, în noiembrie - „Mi-am adus aminte de o glumă a medicilor. Nu există oameni sănătoşi, ci numai pacienţi bolnavi care nu au fost încă diagnosticaţi. Aşa suntem şi noi la CC. Nu spunem că totul e OK, ci că nu avem indicii în acest moment ca să declanşăm o investigaţie, dar asta nu înseamnă că acolo totul e în regulă. Sunt probleme în modul cum sunt stabilite preţurile în piaţa de electricitate. Nu pot să dau cecuri în alb că nu vom începem o investigaţie împotriva cuiva“.

PRAF ȘI PULBERE Preţul de trei ori mai mare din acest an a dat alarma atât la Guvern, cât şi la Parlament. Premierul Mihai Tudose a cerut încă din vară o anchetă parlamentară privind activitatea autorităţii de reglementare (ANRE), ceea ce s-a şi întâmplat. Și cum factura la utilităţi a devenit o povară destul de grea pentru electorat, ancheta a fost cerută inclusiv de preşedintele PSD, Liviu Dragnea. Iată ce spunea președintele de la acea vreme al ANRE, Niculae Havrileț - „S-a constatat că, dacă nu avem resurse regenerabile ieftine (apă, vânt), suntem dependenţi de cărbune, care este scump. Iar capacitatea declarată de producţie de 22.000 MW nu există, nici măcar cei 14.000 MW, care se presupune că sunt funcţionali în orice moment, nu sunt. Avem o analiză comună, realizată cu Transelectrica, operatorul pieţei de echilibrare, care arată că, începând cu o solicitare de 7.500 - 8.000 MW, există probleme de alimentare şi de asigurare a funcţionării sistemului energetic naţional în siguranţă“.

FACTURA DĂ CU PANICĂ Deşi, la începutul anului, ministrul Energiei, Toma Petcu, dădea asigurări că populaţia nu va avea deloc de suferit din cauza preţurilor mari de la bursa de energie, metodologia de stabilire a tarifelor finale spune clar că preţul plătit de consumatori trebuie să conţină şi costurile de producţie. ANRE a decis o majorare cu 8% a tarifelor, de la 1 iulie, iar de la 1 octombrie, preţul plătit de populaţie a crescut cu alte 5 - 6 procente. Reprezentanţii ANRE au spus că aceste scumpiri pentru cei care au rămas în regim reglementat nu au putut fi evitate; ei i-au sfătuit pe consumatorii casnici să analizeze ofertele din piaţa liberă, pentru a-şi achiziţiona electricitatea la un preţ negociat direct cu furnizorul. La final, să spunem că, de la 1 ianuarie 2018, piaţa devine complet liberă, iar ANRE nu va mai stabili preţuri reglementate.