România şi alte ţări estice pot aduce Austria la faliment, scrie presa austriacă după turneul ministrului de Finanţe, Josef Pröll. Comentariile presei scot în evidenţă faptul că măsurile promovate de Pröll pentru ajutorarea băncilor austrice (Bank Austria, Raiffeisen Bank şi Erste Bank - n.r.) au fost întîmpinate cu suspiciune, reţinere şi dezinteres de ţările (România, Croaţia, Bulgaria şi Ucraina - n.r.) unde oficialul a poposit, întrucît aceste ţări sînt prea mîndre de performanţele lor economice şi prea sigure că această criză financiară nu le va afecta economiile. În urma nereuşitei ministrului au apărut temeri că în momentul în care ţara va interveni pentru salvarea băncilor din Est, bugetul intern va fi suprasolicitat şi Austria va ajunge la faliment. Una dintre cele mai problematice zone pentru băncile austriece este considerată chiar România, din cauza deficitului mare de cont curent şi din cauza gradului crescut de îndatorare a populaţiei, mai ales la creditele în euro. Publicaţia Profil se întreabă retoric dacă \"Este Austria ameninţată de faliment?\" şi arată că statele din Europa de Est, printre care şi România, trag ţara în jos, întrucît băncile austriece nu pot susţine singure pierderile filialelor de acolo, iar statul ar fi nevoit să intervină. În acest caz, nu ar fi oare statul suprasolicitat, mai ales în condiţiile în care puterea euro este volatilă?, se întreabă Profil. Publicaţia notează că o mare parte a problemei provine din faptul că \"miliarde şi miliarde de euro ale băncilor austriece sînt prinse în vria crizei din estul Europei\". Băncile din Austria s-au extins supraproporţional faţă de mărimea lor în Europa Centrală şi de Est, acestea acordînd în regiune credite în valoare de peste 300 de miliarde de euro, potrivit unui studiu. Cele mai mari griji ale băncilor austriece sînt cauzate, deopotrivă, de Ucraina, Bulgaria şi România. \"Cele două din urmă au avut, în ultimii ani, deficite enorme de cont curent, iar nivelul de trai nu a fost îmbunătăţit. Chiar dacă cetăţenii din Europa de Est sînt încă buni plătitori ai creditelor, experţii estimează că în următorii ani se vor dubla cazurile de incapacitate de plată, din cauza faptului că populaţia nu are economii, în timp ce riscul şomajului este din ce în ce mai mare\", scrie Profil. La toate aceste probleme se adugă faptul că aceste credite au fost acordate în monedă străină, care, în cazul unei deprecieri a monedei locale, aproape că sînt imposibil de plătit, continuă Profil. În unele ţări s-ar putea ajunge la o rată de 10% a creditelor care nu mai pot fi plătite, ceea ce înseamnă pierderi de peste 30 de miliarde de euro. Şi Wiener Zeitung se întreabă dacă turneul prin Europa de Est a lui Josef Pröll a fost în zadar. Potrivit unor surse ale cotidianului vienez, vizitele lui Pröll ar fi fost un eşec total, la nivel politic şi diplomatic. Problema? \"Ţările Estului european sînt foarte mîndre de performaţele lor economice şi sînt ferm convinse că pot evita criza\", explică Wiener Zeitung. \"Croaţia, România şi Bulgaria nu au acceptat ca un străin să le spună că le merge prost şi să le dicteze soluţia pentru a depăşi momentul\", este consemnat pe site-ul televiziunii ORF. Pröll propusese stabilizarea monedei interne, asigurarea lichidităţii monedei locale şi punerea la punct a bugetelor, sugerînd că băncile austriece vor rămîne prezente acolo unde vor fi îndeplinite condiţiile necesare.