Cei care sperau că legea falimentului personal are vreo şansă în România ar trebui să renunţe la vise. Potrivit draftului scrisorii de intenţie către FMI, autorităţile vor depune „toate eforturile pentru a evita adoptarea de iniţiative legislative precum insolvenţa personală şi colectarea datoriilor“. Documentul face o radiografie a sectorului bancar şi prezintă direcţiile viitoare ale politicii monetare a băncii centrale. „Luăm în considerare reducerea în continuare a ratei dobânzii (la credite; dobânda-cheie nu mai scade prea curând, potrivit BNR - n.r.) şi reintroducerea treptată a operaţiunilor de absorbire a lichidităţilor. Totodată, BNR va menţine ecartul între rezervele minime obligatorii la lei şi valută, pentru a descuraja acordarea de împrumuturi în euro, dolari şi franci elveţieni“, se arată în scrisoarea către FMI. Autorităţile notează că România se confruntă cu presiuni în ceea ce priveşte calitatea activelor şi scăderea finanţărilor băncilor străine, sectorul bancar fiind în continuare vulnerabil la şocuri: „Creditul neperformant a ajuns la 21,9% în 2013, reflectând climatul economic dificil. Un audit al garanţiilor, efectuat de BNR în ultimele trei luni ale anului, a identificat o lipsă de provizioane de 800 milioane lei, care a fost acoperită însă până la 31 decembrie“. Băncile vor continua să fie supravegheate şi testate periodic, în 2014. Vom avea „teste de solvabilitate de sus în jos şi de jos în sus, precum şi teste de stres pentru lichiditate“. Nu în ultimul rând, banca centrală va colecta încontinuu date despre creditele restructurate (inclusiv despre cele acordate firmelor de stat).