CONTRA NOASTRĂ Curentul de opinie referitor la legea falimentului personal este „o manipulare a unor lichidatori“, consideră viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) Bogdan Olteanu, care precizează, totodată, că nu crede că legea ar putea fi în interesul debitorilor sau al creditorilor. „Nu cunosc situaţii relevante în care un client şi o bancă să nu fi ajuns la soluţii de compromis. Dacă ţi-ai cumpărat televizoare mai multe decât îţi permiteai, sigur că ai fost executat silit şi asta e ceva natural. Dar nu cunoaştem în România, eu nu cunosc cel puţin, vreo situaţie în care o persoană să fi fost evacuată din casa în care locuia. Nu vorbesc aici de constructori şi de dezvoltatori imobiliari, ci de oameni care şi-au cumpărat o locuinţă a lor, care strâng cureaua şi plătesc din greu. Este o situaţie dificilă, dar băncile sunt dispuse să cadă la înţelegere“, spune Olteanu, punctând că instituţiile de credit preferă întotdeauna să restructureze un împrumut decât să execute silit clientul şi să încerce apoi să valorifice bunurile. În opinia sa, riscul legii falimentului personal constă în faptul că „cea mai mare parte a sumelor recuperate de la persoana aflată în insolvenţă va fi preluată de către lichidatori“: „Să fim foarte deschişi, cei care promovează actul normativ nu sunt nici clienţii, nici băncile, ci lichidatorii, care nu lucrează gratis, ci pe tarife mult prea mari. Niciunul dintre ei nu spune că, după lichidare, debitorul va rămâne dator băncilor, deşi a plătit şi şi-a pierdut deja din avere“. Olteanu apreciază că se poate găsi un mecanism prin care calendarul de plată al debitorului să fie uşurat - „Astfel, facem o favoare clientului, nu unui terţ care intervine între debitor şi creditor“.

CONTRA LOR Legea falimentului personal a fost acceptată pentru dezbaterile din ultimele luni, la pachet cu noul Cod al Insolvenţei, însă doar de ochii lumii. În draftul scrisorii de intenţie pe care Guvernul o va trimite cât de curând Fondului Monetar Internaţional se arată negru pe alb că autorităţile vor lua toate măsurile necesare pentru ca legea să nu vadă lumina zilei niciodată, pe motiv că ar putea fi subminată disciplina de plată a ratelor la credite. Poziţia FMI este ciudată, mai ales că instituţia a recomandat legiferarea falimentului personal mai multor state din regiune lovite de criză şi neperformanţă, precum Grecia şi Ungaria. România este una dintre puţinele ţări din UE care nu au o lege de protecţie a persoanelor fizice aflate în imposibilitatea de a-şi plăti datoriile. Indiferent de ce spune viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu, un lucru este cert - pe lângă interesul lichidatorilor, autorităţile şi FMI se tem că o asemenea lege ar duce la un număr mare de fraude, întrucât mulţi români ar încerca să scape de plata ratelor, deşi au resurse să le achite. Evident, împiedicarea hoţiei ar fi treaba statului, dar, cum nu există nici resurse şi nici chef, românii obişnuiţi sunt privaţi în continuare de un drept european şi lăsaţi la mila creditorilor.