Criza francului elvețian a readus în lumina reflectoarelor mai multe măsuri guvernamentale semi-îngropate după show-ul electoral. Prima dintre ele este insolvența persoanelor fizice, cea mai mare temere a bancherilor și a Fondului Monetar Internațional, care le-ar putea oferi datornicilor români un mult așteptat scut împotriva furiei „execuționiste-silite“ a bancherilor. Pe scurt, dacă nu mai ai bani să plătești ratele, spui „N-am“, ca Moromete, și intri în insolvență, la fel ca o firmă. Nu te dă nimeni afară din casă, nu ți se confiscă mobila, dar trebuie să respecți un plan aspru de cheltuieli. Cu alte cuvinte, dacă ești în faliment personal, nu poți să-ți cumperi trabucuri cubaneze. De cealaltă parte, bancherii au intrat într-o defensivă acerbă; în ciuda mesajelor de PR cu „aplecare spre client“ și „credit împreună“, falimentul personal e o... aplecare prea mare. „Reglementarea insolvenței persoanelor fizice trebuie făcută cu un studiu de impact, fără presiune de timp asupra bancherilor, pentru menținerea disciplinei de plată și evitarea hazardului“, au spus ieri, la Comisia juridică a Camerei Deputaților, reprezentanții BNR și cei ai Asociației Române a Băncilor (ARB). Cei de la BNR au menționat că trebuie evitate „abuzurile din partea debitorilor“ și și-au exprimat dubiile că un asemenea act normativ va putea satisface și clienții, și băncile, mai ales dacă va fi adoptat în sesiune extraordinară, săptămâna viitoare. La rândul lor, cei de la Casa de Insolvență Transilvania au declarat că problema francului elvețian poate fi rezolvată în mică măsură prin procedura insolvenței personale. „Sunt vizați doar cei care au un risc real de executare silită. Cei mai mulți dintre cei peste 75.000 de români cu credite în franci nu sunt în incapacitate de plată, ci doar au o situație mai grea, pentru că le-au crescut ratele“, a spus oficialul CITR Vasile Herlea.

            O altă variantă de sprijin al celor afectați de tornada din piața valutară este impunerea conversiei creditelor în franci elvețieni la un alt curs de schimb decât cel din ziua tranzacției. Și aici au sărit ca arși cei de la BNR. „Orice decizie privind o conversie la un alt curs de schimb decât cel curent produce pierderi pentru bănci. Rezolvarea problemei printr-un act normativ e inacceptabilă! Sunt bănci care pot da faliment dacă se face conversia la curs istoric. Şi nu una sau două... Cineva spunea că volumul creditelor în franci nu reprezintă un risc sistemic, dar falimentul unei bănci este!“, a spus ieri, în fața aceleiași Comisii, șeful Supravegherii din BNR, Nicolae Cinteză. El a punctat că, după preluarea Volksbank de către Banca Transilvania, când aceasta din urmă va converti creditele în franci elveţieni în lei, aşa cum s-a angajat în contract, cu oferirea unui discount, celelalte bănci vor fi puse sub presiune. N-ar fi nicio rușine să ne uităm și la vecini. Guvernul din Polonia, spre exemplu, a propus băncilor să adopte dobânzi negative la creditele ipotecare în franci, pentru a-i ajuta pe cei peste 500.000 de polonezi aflați în dificultate. Comisia juridică a decis ieri să constituite... o subcomisie, care să lucreze până luni la forma unui proiect de lege privind falimentul personal.

ˮElectorata“, back in business

            Ministerul Finanţelor Publice (MFP) propune modificarea OUG privind restructurarea creditelor, lansată în iunie 2014 și denumită atunci „Electorata“, prin mărirea plafonului pentru venituri de la 2.200 la 3.000 lei brut. Numărul potenţialilor beneficiari vor crește cu 200.000, la peste 1,05 milioane de persoane. Impactul bugetar al măsurii a fost estimat la 0,1 - 0,15% din PIB de către ministrul de resort, Darius Vâlcov.

Băncile se dau bine pe lângă clienți

            După Volksbank, și Raiffeisen Bank a decis să sprijine clienţii cu credite în franci elveţieni, prin micșorarea dobânzilor. Noul indicator intră în vigoare mâine, cu cinci luni înainte de termenul contractual de resetare. Raiffeisen are circa 8.800 de clienți cu credite în franci elvețieni.