În ultima perioadă, autorităţile au scos la iveală grave nereguli în sistemul sanitar românesc. Sunt scurgeri impresionante de fonduri, în condiţiile în care se tot vorbeşte de o subfinanţare umilitoare. După dosarul operaţiilor estetice de la Spitalul de Arşi din Capitală, ocazie cu care s-a descoperit că sistemul sanitar era fentat cu sume uriaşe (potrivit anchetatorilor, medicii vizaţi pretindeau drept mită sume cuprinse între 450 şi 3.400 de euro, în funcţie de tipul intervenţiei, banii fiind împărţiţi între membrii echipei operatorii, iar în cazul în care raportările acestora erau validate, Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB) deconta aproape 5.000 de lei pe operaţie), ieri au ieşit la iveală noi falsuri de proporţii. Procurorii şi poliţiştii au efectuat, ieri dimineaţă, 26 de percheziţii în Bucureşti, Sibiu, Dolj şi Ilfov, printre care şi la Spitalul Fundeni, fiind vizaţi 13 medici şi farmacişti suspectaţi că au emis reţete false pentru bolnavii de cancer, prejudiciul fiind de 3,5 milioane de euro. Percheziţiile au loc într-un dosar penal în care se fac cercetări cu privire la comiterea infracţiunilor de înşelăciune, fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale, evaziune fiscală, spălare de bani, dare şi luare de mită, în domeniul medicamentelor. “Dosarul penal aflat în instrumentarea Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, sub supravegherea procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, vizează întocmirea de reţete false în domeniile oncologic şi hematologic care au fost decontate prin CASMB”, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Române. Surse judiciare au declarat, pentru Mediafax, că sunt făcute percheziţii şi la Spitalul Fundeni şi la lanţul de farmacii „Reţeta“. La farmacii sunt verificate peste o mie de reţete decontate, în valoare de aproximativ 7,5 milioane de lei, şi facturi fiscale. Precizăm că Constanţa nu este vizată în acest dosar. Reprezentanţii farmaciilor sunt suspectaţi că ar fi efectuat achiziţii fictive de la firme-fantomă şi fără a avea autorizaţie de distribuţie de la Agenţia Naţională a Medicamentului, fiind vorba despre medicamente în domeniul oncologic şi hematologic.

POTRIVIT UNOR SURSE APROPIATE ANCHETEI, LA UNA DINTRE PERCHEZIŢII, ÎN LOCUINŢA UNUI MEDIC AU FOST GĂSITE SUMELE DE 100.000 DE EURO, 140.000 DE DOLARI ŞI 250.000 DE LEI, ÎN TIMP CE LA O FARMACISTĂ AU FOST GĂSIŢI 100.000 DE LEI ŞI PESTE 23.000 DE EURO.

MEDICI VIZAŢI Trei medici de la Secţia Hematologie a Institutului Clinic Fundeni sunt vizaţi în dosarul reţetelor false, cabinetele acestora de la unitatea sanitară fiind percheziţionate de procurori şi poliţişti, au declarat, ieri, surse din rândul anchetatorilor. Tot sursele spun că este vorba de medicii Otilia Georgescu, Emilia Niculescu-Mizil şi Aristica Poenaru, de la Secţia Hematologie a Institutului Clinic Fundeni. Ei ar fi emis 1.100 de reţete false pentru medicamente oncologice şi hematologice, pe numele unor pacienţi, iar reprezentanţii unei firme ce deţine un lanţ de farmacii au decontat fraudulos pentru acestea, la CASMB, aproximativ 8,3 milioane de lei, potrivit Parchetului Tribunalului Bucureşti. “Din datele şi probele administrate în cauză rezultă indicii rezonabile că suspecţii au creat circuite economice şi financiare fictive cu scopul de a-şi însuşi sumele de bani rezultate din activitatea infracţională şi de a denatura plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat. Prejudiciul produs bugetului de stat, reprezentând TVA şi impozit pe profit, se ridică la suma de circa 1,7 milioane de lei”, a precizat Parchetul Capitalei.

Mai ceva ca pe vremea lui Stalin

Preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae, a declarat cu referire la descinderile de ieri, vizând medici şi farmacişti suspectaţi că au emis reţete false, că de câţiva ani se desfăşoară o campanie împotriva medicilor, care s-a intensificat în ultimele luni. „De cel puţin cinci ani asistăm la o campanie bine dirijată împotriva corpului medical, în care intervin atât serviciile secrete, cât şi instituţiile de forţă, Procuratura. Din experienţa mea, în afară de perioada Gheorghiu-Dej, când Stalin începuse o ofensivă împotriva medicilor, nu am cunoscut o asemenea campanie”, a spus profesorul. Şeful CMR a adăugat că pentru el este un mare semn de întrebare de ce procurorii nu respectă articolul 387, alineatul 3 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care prevede că începerea urmăririi penale împotriva unui medic, în legătură cu exercitarea profesiei, se va face numai după înştiinţarea CMR. “Cred că procurorii au confundat mass-media cu Colegiul Medicilor, pentru că eu am aflat despre acest caz de la televizor, iar dacă cer informaţii, mi se spune că nu au legătură cu profesia. Dacă a pune un diagnostic şi a scrie o reţetă nu au legătură cu profesia, atunci nu ştiu ce are, probabil condusul maşinii”, a afirmat profesorul. Preşedintele CMR a făcut referire şi la câteva cazuri de amploare care s-au derulat în ultimii ani, unul dintre acestea fiind cel în care era vorba tot de reţete false şi în care erau implicaţi medici şi farmacişti. “Valoarea decontărilor false, care a fost anunţată atunci, era echivalentul bugetului CASMB, ceea ce este imposibil”, a precizat prof. univ. dr. Astărăstoae.

Informatizarea pune lacăt

Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a declarat, la rândul său, că fraudarea se întâmplă din cauza sistemului, dar acest lucru nu va mai fi posibil atunci când se vor folosi dosarul electronic al pacientului şi cardul naţional de sănătate. Totodată, demnitarul a adăugat că astfel de acţiuni ajută sistemul sanitar, precizând că şi Ministerul Sănătăţii face controale în spitalele din ţară, în cadrul celei mai ample acţiuni din ultimii ani. “Proiectul privind informatizarea sistemului de sănătate continuă, acum vorbim de implementarea dosarului electronic de sănătate, după care urmează cardul naţional şi, totodată, vor intra în sistemul electronic biletul de trimitere, concediul medical şi reţetele pentru medicamente cu regim special”, a precizat ministrul.