Data de 20 iulie este, în fiecare an, zi de comemorare a victimelor represiunii de o incredibilă cruzime și lipsită de orice justificare a autorităților chineze împotriva adepților Falun Gong, o doctrină spirituală deosebit de pașincă, devenită de neîngăduit pentru conducerea la vârf a Chinei, în anul de grație 1999. Liderul chinez de la acea vreme, Jiang Zemin, a pus gând rău acestei mișcări spirituale și a declanșat o prigoană de o cruzime imposibil de imaginat în zilele noastre, soldată, în 17 ani, cu zeci de milioane de victime. Poate doar teroriștii din Statul Islamic cu decapitările lor ar egala cruzimea diabolică a comuniștilor chinezi. Mai trist este că ființe umane au fost transformate în... donatori de organe în viață, de semenii lor lipsiți și de cea mai vagă urmă de empatie, iar ”carcasele” deținuților uciși de comuniști au dispărut în crematorii, lăsând un gol imens în familiile celor care încă îi mai așteaptă acasă, nedumeriți de arestarea și dispariția lor nejustificate. Astăzi, 20 iulie, în fața ambasadei Chinei la București, de la ora 17.30, are loc un apel pașnic de încetare a crimelor, organizat de Asociația Falun Dafa România, în memoria victimelor represiunii autorităților comuniste de la Beijing.

În urmă cu 17 ani, în anul de grație 1999, în toiul nopții, amintind parcă de... noaptea cuțitelor lungi în variantă asiatică, în China a început cea mai abominabilă acțiune de exterminare a unei părți a populației, ”vinovată” că împărtășea ideile de adevăr, compasiune și toleranță promovate de mișcarea spirituală Falun Gong. Ghinionul milioanelor de chinezi căzuți victime opresiunii comuniste poartă numele Jiang Zemin, președintele Chinei la acea vreme. Deosebit de nepopular până și în structurile de vârf ale Partidului Comunist, politrucul respectiv s-a gândit că mișcarea Falun Gong i-ar putea submina și mai mult influența, mai ales în rândul... vulgului, al chinezilor de rând. În consecință, a ordonat distrugerea acestei mișcări și a adepților ei, în termen de trei luni. Serviciile de securitate au trecut imediat la treabă, numai că nu prea știau cum... arată membrii Falun Gong, așa că, dornici să depășească planul la exterminări și să crească în ochii superiorilor, au început să ia la rând chinezii, indiferent de apartenența lor spirituală. Odată tăvălugul pornit, s-a ajuns la un număr aberant de mare de arestări și de execuții. Mulți ”suspecți de Falun Gong” au fost aruncați în lagăre de muncă sau pur și simplu lichidați, pentru a-l bucura pe liderul suprem. Însă nimeni nu putea ști când și dacă au fost arestați toți membrii mișcării spirituale și, cum arestările curgeau pe bandă rulantă, Jiang Zemin a avut o idee și mai macabră, aceea de a transforma bieții oameni în... donatori de organe în viață! S-a dezvoltat astfel o adevărată industrie a morții membrilor Falun Gong pentru traiul și mai îndestulat al altora care și-au văzut de viețile lor fără să facă imprudența de... a avea idei proprii. Afacerea cu organe este una extrem de bănoasă și China a putut profita din plin de ea, susțin cei de la Asociația Falun Dafa România, în comunicatul de presă trimis la redacția noastră. Adepții Falun Gong duc un trai sănătos și organele lor sunt mai sănătoase și mai... valoroase. Spitalele militare din China au trecut astfel la recoltări de organe pe bandă rulantă, iar cadavrele deținuților, ”carcasele” cum le numeau ei, erau arse în crematorii, făcând să dispară, practic, orice urmă a trecerii pe pământ a respectivului deținut. Presa nu a putut face mare lucru în arătarea acestor adevăruri cumplite, fiind vorba despre o presă în sistem comunist, gen ”Scânteia” de pe vremea lui Ceaușescu. Cei care au reușit să scape din coșmarul chinez și să vorbească despre tragedia perpetuă de acolo în Occident au fost în sfârșit auziți și, la nivel mondial, încet, dar sigur, lumea începe să ia atitudine. Astfel, la 13 iunie, Congresul SUA a adoptat în unanimitate Rezoluția 343, care a condamnat recoltarea de organe, fără consimțământ, de la deținuții politici, numiți prizonieri de conștiință, din China, inclusiv de la un număr mare de practicanți Falun Gong și membri ai altor grupuri minoritare religioase și etnice. Concomitent, la sfârșitul săptămânii trecute, în Parlamentul European, s-a semnat de către majoritatea europarlamentarilor Declarația scrisă 2016 / wd48, prin care se solicită o anchetă independentă a recoltării de organe în curs de desfășurare din China și punerea în aplicare, fără întârziere, a Rezoluției Parlamentului European din 12 decembrie 2013 privind recoltarea forțată de organe în China.

Între timp, Jiang Zemin e istorie, iar în locul lui, Xi Jinping se străduiește să îndrepte lucrurile, chiar cu riscul de a-i deranja pe urmașii lui Zemin și adepții practicilor lui nemiloase, dar bănoase. Tot timpul sperăm că lucrurile, odată aflate, se vor schimba, motiv pentru care în fiecare an, pe 20 iulie, pe lângă amintirea acestei pagini sângeroase de istorie contemporană, se trage linie pentru a se urmări și progresele în stoparea acestor practici și, de ce nu, în pedepsirea celor vinovați. În varianta online a cotidianului ”Telegraf” prezentăm comunicatul de presă trimis de Asociația Falun Dafa România.

De 17 ani, în China se petrece cel mai mare măcel al istoriei contemporane. Cu toate acestea, presa mainstream nu prea vorbește despre acest lucru. Dezastrul care stă să cuprindă Partidul Comunist Chinez și are șanse să se răspândească în Occident prin toate căile și canalele își are originea aici. Măcelul a început în toiul nopții, pe 20 iulie 1999. În acea noapte, ascunși sub vălul întunericului, în întreaga Chină, milițienii au târât zeci de mii de oameni din pat și i-au băgat cu forța în dube. Mulți au fost duși în închisori. Când acestea s-au umplut, au fost duși pe stadioane. China era din nou întoarsă pe dos la ordinul unui dictator comunist. Au urmat anchete extrem de dure, după tipicul Partidului Comunist. În săptămânile care au urmat, regimul chinez a reușit să aresteze milioane de oameni, care s-au trezit, peste noapte, inamicul public numărul unu al Partidului. Ce vină aveau? Niciuna, de fapt. Partidul Comunist nu zdrobește vinovăția, ci omoară în principal pentru a-și menține controlul. Milioanele de năpăstuiți ajunși pe mâna Securității chineze aveau un singur lucru în comun: practicau Falun Gong, o formă tradițională de exerciții de arte marțiale, dublate de un set de învățături morale bazate pe principiile Adevăr, Compasiune, Toleranță. Mișcarea spirituală, adusă în fața publicului în 1992, ajunsese extrem de populară. Prea populară pentru conducerea Partidului, care credea că doctrina spirituală propusă de Falun Gong punea serios în umbră ateismul marxist, care pierduse orice priză la public după masacrul din 1989. Nimeni nu mai credea în partid, iar popularitatea mișcării Falun Gong o arăta din plin. Securitatea, care din 1989 lenevea, căpătase brusc de lucru. Călăii acționau grăbit. Liderul Partidului Comunist de atunci, Jiang Zemin, ordonase zdrobirea grupului și dăduse trei luni pentru îndeplinirea sarcinii. Dictatorul comunist era plin de resentimente la adresa popularei practici - care număra deja 100 de milioane de aderenți. Fiind nepopular în fruntea Partidului Comunist Chinez, era complet posedat de convingerea că persecuția pe care o începea era menită să îi etaleze măreția puterii supreme. În efortul său de a eradica Falun Gong, Jiang Zemin nu s-a abținut. ”Niciun mijloc nu este excesiv, morțile ca urmare a torturilor, în închisori, vor fi considerate sinucideri”. A creat un serviciu special pentru a implementa măcelul, care raportează direct Biroului Politic - temutul Birou 610, asupra căruia au control doar cei nouă oameni care guvernează China. Sarcina pe care Jiang Zemin o dăduse călăilor partidului nu era, însă, ușoară. Trebuia să aresteze Falun Gong și să-i facă să renunțe. Dar cine era Falun Gong? Aderenții erau oameni normali, de pretutindeni, nu existau liste, nici măcar noțiunea de membru. de unde să-i iei? La ce să-i obligi să renunțe? La adevăr, căci totul era doar un alt soi de artă marțială, ca atâtea altele în China. Dată fiind situația, călăii partidului au făcut ce știau ei mai bine: au bătut, violat, torturat și ucis, pentru a strânge cât mai multe nume și pentru a raporta îndeplinirea planului. Au urmat, după cum era evident, decese în pușcării, din cauza torturilor sălbatice, proteste sporadice din partea aderenților, mai multe torturi, mai multă sălbăticie, mai multe crime. Cele trei luni au trecut, iar partidul, la toate nivelurile, înțelegea cu groază că dăduse peste un grup de oameni complet diferiți: deși pașnici, nu puteau fi controlați prin teroare. Deși lesne de omorât, cei rămași în viață continuau. Odată începută, însă, persecuția partidului nu putea fi oprită lesne, se strânseseră deja mult prea multe crime oribile. Așa că mașina de ucis a partidului a funcționat în continuare, producând grozăvii din ce în ce mai mari. Au fost alocate fonduri imense pentru a sprijini persecuția de care, de fapt, nu avusese nimeni chef; propaganda partidului a început să demonizeze aderenții Falun Gong pentru se asigura de sprijin popular. Nici logistica nu prea făcea față. După zeci de milioane de oameni arestați, pușcăriile și lagărele de muncă deveniseră pline cu milioane de aderenți Falun Gong arestați, care trebuiau torturați, anchetați și puși la muncă prin lagăre. Alte milioane erau afară, protestând pașnic împotriva măcelului, afișând bannere pe blocuri sau prin copaci, scriind sloganuri anti-partid pe bancnote sau împărțind pliante. Astfel că, la un moment dat, partidul a venit cu o inițiativă chiar mai diabolică, ”soluția finală a capitalismului comunist din China”: organizarea unei industrii de recoltare de organe, pe viu, cu forța, de la deținuți! De ani de zile, studii efectuate de spitale militare arătau că exercițiile practicate de aderenții Falun Gong aveau rezultate uluitoare în îmbunătățirea sănătății. Piața de organe era bănoasă. Se rezolva și problema aglomerării pușcăriilor. ”Carcasele” deținuților dispăreau în cuptoarele crematoriilor, fără urmă, sau ajungeau în expozițiile de cadavre plastinate pe care partidul le plimbă prin lume. Așa a apărut cea mai scabroasă formă de persecuție din istoria cunoscută a umanității, care ștergea orice formă de umanitate pe care partidul ar mai fi păstrat-o. Medicina devenea din cea mai nobilă meserie, o mașinărie de făcut bani și omorât, care asigura păstrarea controlului unui regim complet degenerat. Oamenii, pe care orice guvern are datoria să-i protejeze, erau reduși la nivel de populație de animale în... ferma de oameni a partidului. Capitalismul comunist devenea absolut. ”Carcasele” oamenilor ajungeau de facto proprietatea partidului-stat, după ani de zile de când conștiința lor fusese capturată de marxism. Industria de organe: 1,5 milioane de cazuri de extragere forțată de organe. Tot atâtea crime în serie.

De ce presa mainstream a scris prea puțin despre acest subiect? Pentru că și ea a fost făcută părtașă, prin tăcere, folosind șantajul și iluzorii avantaje materiale, la acoperirea acestor crime. Dovezile recoltării forțate de organe de la prizonieri Falun Gong au apărut de peste zece ani, dar scara completă a crimelor este încă necunoscută. Potrivit unui nou raport independent, ”Recoltarea sângeroasă / carnagiul: o actualizare”, circa 1,5 milioane de deținuți politici din China au fost executați prin extragerea organelor, devenind astfel victimele industriei macabre de recoltare de organe, patronate de partidul-stat. Între timp, alte zeci de milioane de vieți inocente suferă prin pușcării. Viața multora atârnă de un fir de păr: de o bătaie în ușă care să-i ducă în vreo pușcărie, de o altă anchetă violentă sau de o nouă tortură care să le aducă moartea. Semeni vânt, culegi furtună. Partidul Comunist pe pragul prăpastiei în pofida schimbărilor la vârf în China, campania împotriva Falun Gong continuă până astăzi. Un număr impresionant de membri ai partidului au fost împinși să ia parte la crime. Așa funcționează banda de criminali care a condus orice partid comunist în istorie. De la începutul măcelului, două generații de lideri s-au perindat la conducerea partidului. A devenit evident că eradicarea Falun Gong este imposibilă, chiar și pentru o mașinărie criminală atât de bine pusă la punct. Odată cu ieșirea din scenă a liderilor care au declanșat teroarea, au apărut întrebări privind motivele și posibilitatea continuării represiunii. Nimeni nu știe cum s-ar putea opri sau continua măcelul. Victimele care mai trăiesc în ”libertate” în China și în afara ei cer în continuare pedepsirea vinovaților. Aflată într-o evidentă imposibilitate, noua conducere comunistă, prin liderul chinez Xi Jinping, a avut de înfruntat reacții deosebit de dure, de îndată ce a îndrăznit să se întrebe dacă nu cumva teroarea ar trebui oprită. Lui Xi Jinping i s-au organizat atentate, la care a trebuit să răspundă pentru a-și salva pielea. A făcut-o organizând o campanie anticorupție, în fapt, o epurare la vârf în partid, în timpul căreia a aruncat greii partidului, unul după altul, în pușcărie. De câțiva ani, în culisele Partidului Comunist chinez, la vârf, se duce o luptă pe viață și pe moarte. Vremurile se schimbă, roțile istoriei se învârtesc. Jiang Zemin, pe vremuri unul dintre cei mai temuți casapi ai Chinei, își așteaptă acum rândul la judecată. Între timp, în iunie 2016, Kilgour și Matas, cărora li s-a alăturat jurnalistul de investigație Ethan Gutmann, autor al unei cărți dedicate recoltării de organe din China, ”The Slaughter”, au publicat un nou raport care arată că spitalele chineze au transplantat între 60.000 și 100.000 de organe anual, începând cu anul 2000, totalizând, până în prezent, aproximativ 1,5 milioane de cazuri și tot atâtea victime. La 13 iunie, Congresul SUA a adoptat în unanimitate Rezoluția 343, care a condamnat recoltarea de organe, fără consimțământ, de la deținuții politici, numiți prizonieri de conștiință, din China, inclusiv de la un număr mare de practicanți Falun Gong și membri ai altor grupuri minoritare religioase și etnice. Concomitent, printr-o declarație scrisă adoptată la sfârșitul săptămânii trecute de Parlamentul European, s-a semnat de către majoritatea europarlamentarilor Declarația scrisă 2016 / wd48, prin care se solicită o anchetă independentă a recoltării de organe în curs de desfășurare din China și punerea în aplicare, fără întârziere, a Rezoluției Parlamentului European din 12 decembrie 2013 privind recoltarea forțată de organe în China. Ziua de 20 iulie este o zi solemnă de comemorare a celor care au fost uciși, mutilați, persecutați, dar și un memento pentru spectatorii acestei piese macabre: măcelul continuă. Pe 20 iulie, aderenții Falun Gong și susținătorii lor din România vor face un apel pașnic în fața ambasadei Chinei la București, în intervalul orar 17.30 - 19.30, pentru a cere încetarea crimelor. Sperăm că societatea civilă și mass-media vor rupe tăcerea și se vor alătura, pentru a cere încetarea persecutării adevărului, bunătății și toleranței.

Citește și:

Manifestări împotriva recoltării de organe ca metodă de execuție în China

Nobel pentru lupta împotriva recoltării forțate de organe în China?

Epurări religioase prin recoltare de organe pe viu, în China?

Protest internaţional faţă de recoltarea forţată de organe, în China