Familia Sturdza revendică fără probe cartierele constănţene Poarta 6 şi Km 4-5

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Familia Sturdza revendică fără probe cartierele constănţene Poarta 6 şi Km 4-5

Eveniment 01 Martie 2007 / 00:00 13489 accesări

Retrocedările de terenuri în baza Legii 10/2001 fac din nou valuri în Cetatea Tomisului. După familia Movilă, care a revendicat cu surle şi trîmbiţe 25% din oraşul Constanţa, a venit rîndul familiei Sturdza să facă scandal pe tema terenurilor, despre care moştenitorii fostei case domneşti spun că li s-ar cuveni de drept. Amintim că, săptămîna trecută, cîteva trusturi centrale de mass media anunţau faptul că moştenitorii familiei Sturdza se vor îndrepta către instituţiile europene pentru drepturile omului pentru a intra în posesia unor terenuri de 66 de ha din intravilanul municipiului Constanţa. Reprezentanţii foştilor boieri înfierau Primăria Constanţa pentru faptul că autoritatea este reticentă în ce priveşte punerea în posesie a terenurilor în cauză, susţinînd că, de partea lor ar fi chiar o decizie judecătorească definitivă şi irevocabilă, care obligă municipalitatea să acorde casei Sturdza cele 66 de ha de teren. Acuzele furibunde l-au făcut pe primarul Constanţei, Radu Mazăre, să prezinte documentele din dosarul privind retrocedările pentru Sturdza. Liderul administraţiei constănţene a declarat ieri că, indiferent de caz şi indiferent de modul de soluţionare a revendicărilor pe Legea 10, toate demersurile ajung, la un moment dat, pe masa DNA, iar anchetele procurorilor anticorupţie se încheie invariabil după ce justiţia constată că primarul Mazăre şi funcţionarii de la Constanţa nu au făcut nimic ilegal în ce priveşte soluţionarea notificărilor de retrocedare. „Chestiunile cu retrocedarea au generat întotdeauna multe discuţii. De altfel, pentru absolut tot ce am retrocedat în municipiul Constanţa am fost anchetat. Lui Movilă, care a avut de 20 de ori mai mult teren decît Sturdza, i-am retrocedat 3% din notificare şi sînt anchetat de trei ani. Pentru casele retrocedate sînt anchetat în baza unor plîngeri de la chiriaşi. Pentru toate terenurile pe care le-am dat, sînt anchetat. Aşa stînd lucrurile, domnii de la DNA, lingînd fiecare pagină în parte, chemînd diverşi notificatori, n-au găsit nimic ilegal în tot ceea ce am făcut. Iată că apare, în 2007, revoltat nevoie mare, prinţul Sturdza”, a declarat Mazăre.

Dosarul Sturdza nu conţine nici măcar un act de proprietate doveditor

Primarul a prezentat ieri jurnaliştilor constănţeni încheierea instanţei invocată de moştenitorii lui Sturdza, subliniind că nu scrie nicăieri că autoritatea locală trebuie să dea vreun teren, ci doar este stipulată expres obligaţia primăriei de a soluţiona notificările moştenitorilor. Conform încheierii instanţei, justiţia „obligă Primăria Constanţa să emită dispoziţia sau decizia motivată referitoare la notificările nr 166 şi 167 din 14.06.2001, formulată de Ion CC Sturdza privind imobilele terenuri în suprafaţă de 327 şi 321 de mii de mp, ambele situate în intravilanul municipiului Constanţa”. „Rezolvare înseamnă că se restituie terenul, se respinge notificarea sau se trimite către Fondul Proprietatea. Nu scrie nicăieri că trebuie să dau pămîntul lui Sturdza. Această soluţie obţinută de Sturdza împotriva mea nu conţine decît obligaţia de a face. În mod eronat au anunţat domnul Sturdza şi firma de recuperatori de drepturi că deţin o hotărîre de instanţă conform căreia Mazăre este obligat să îi împroprietărească. Este o minciună”, a afirmat Radu Mazăre. Nici măcar Legea 10 nu îi ajută pe moştenitorii lui Sturdza. Normele metodologice de aplicare a Legii 10/2001 stipulează, la art 2.2, că „se admit numai copii legalizate sau certificate de pe actele doveditoare referitoare la proprietate şi la calitatea de moştenitor”. Totodată, art 3.3 arată că sarcina probei deţinerii proprietăţii aparţine persoanei care pretinde acest drept. „Conform acestor prevederi, domnul Sturdza nu poate veni la Primărie să anunţe că doreşte 66 de ha de teren, iar Primăria să fie obligată să găsească probe care să îi susţină solicitarea”, a declarat primarul. În ce priveşte aşa-numitul refuz al autorităţii locale de a retroceda terenul în termenul legal de 60 de zile de la depunerea notificărilor, Mazăre a demonstrat ieri, cu documente şi cu legea în mînă, că Primăria nu a depăşit un astfel de termen şi că, de fapt, perioada de graţie nici nu a început. Aceleaşi norme metodologice ale Legii 10/2001 stipulează: „În cazul în care persoana îndreptăţită a depus, odată cu notificarea, toate actele de care aceasta înţelege să se prevaleze pentru dovedirea cererii de restituire, termenul de 60 de zile curge de la data depunerii notificării. Însă, în cazul în care odată cu notificarea nu s-au depus actele doveditoare, termenul legal de răspuns curge de la data depunerii acestora”. După ce Sturdza a obţinut, în 2005, sentinţa judecătorească, Serviciul juridic de la Primărie a purtat o întreagă corespondenţă cu moştenitorii. În cadrul acestei corespondenţe, atît anul trecut, cît şi în urmă cu doi ani, moştenitorilor li s-a solicitat, conform actelor prezentate de primar, în repetate rînduri, să depună la dosar actele care atestă că acele terenuri au fost proprietatea familiei Sturdza, dar şi înscrisuri care să ateste că loturile solicitate se aflau în intravilanul municipiului Constanţa în 1945. Primarul a declarat că, nici pînă la această oră, petentul nu a depus la dosar documentele solicitate de municipalitate, fapt pentru care nu se întruneşte condiţia minimală pentru rezolvarea notificării de retrocedare a terenurilor şi pentru începerea termenului legal de răspuns de 60 de zile. Înscrisurile legate de regimul terenului au fost solicitate ca urmare a faptului că Legea 10 interzice restituirea de terenuri în intravilan, dacă terenurile respective nu erau în intravilan în 1945. Primarul a arătat că, în conformitate cu un act încheiat în 1945 de Comitetul de Reformă Agrară al municipiului Constanţa, terenurile pe care Sturdza le doreşte în prezent în intravilanul oraşului au fost naţionalizate ca fiind terenuri arabile, deci terenuri situate în extravilanul Constanţei. „Mai avem un act care ridică mari suspiciuni asupra averilor prinţilor supăraţi”, a mai declarat primarul, prezentînd un document prin care Tribunalul Bucureşti autoriza, în 1937, vînzarea a 33 ha din proprietatea revendicată de familia Sturdza. „Avem o autorizare de vînzare asupra a jumătate din suprafaţa revendicată care ridică mari semne de întrebare”, a mai spus primarul.

Tevatură nefondată pe tema retrocedărilor de terenuri

Radu Mazăre a anunţat ieri că, din cauza dovezilor incomplete depuse la dosar şi a faptului că moştenitorii fac presiuni pentru soluţionarea rapidă a solicitării lor de retrocedare, cererea a fost soluţionată chiar ieri: „Am respins notificarea! Dacă tot sînt grăbiţi şi nu au depus toate actele, le rezolv cererea ca să nu avem discuţii. Să ia domnul Sturza decizia, să meargă cu ea la Tribunal, la Curtea de Apel şi apoi pe la Strasbourg. Mai puteam aştepta să producă documente, să aducă acte, dar dacă sînt aşa grăbiţi, am rezolvat solicitarea”! Primarul a mai arătat că proprietăţile pe care le solicită familia Sturdza sînt fîşii de teren care străbat cartierele Km 4-5 şi Poarta 6. Primarul a declarat că, dacă moştenitorii ar fi depus actele solicitate şi s-ar fi dovedit că terenurile erau în extravilan, Primăria i-ar fi pus în posesie pe un teren de 50 ha agricol, maximul permis de lege. „Dacă semnam ce doresc moştenitorii prinţului Sturdza, aş fi avut acum cătuşe la mîini”, a mai afirmat primarul. Mazăre a mai arătat că există mai multe cazuri în care s-a făcut mare tevatură pe tema terenurilor. Unul a fost cazul Movilă, în care ministrul Mediului, Sulfina Barbu, a atacat în instanţă o ordonanţă de urgenţă care atesta că terenurile retrocedate în zona plajei Modern erau ale Primăriei. Demersul ministresei nici nu a ajuns la proces, din cauza excepţiei de tardivitate. „De aici rezultă două lucruri: că Sulfinica habar n-are şi că acuzaţiile procurorilor la adresa mea nu sînt fondate”, a declarat primarul. Un alt caz are în vedere terenurile care au fost cerute spre retrocedare în staţiunea Mamaia. Ca urmare a faptului că s-a dovedit că terenurile respective nu erau în proprietate cînd au intrat în patrimoniul public, ci au fost date în administrare cu condiţia să se contruiască imobile pe ele, s-a constatat că aceste solicitări nu sînt conforme cu legile de retrocedare a terenurilor. Şi în acest caz a fost demarată o acţiune a DNA, care a dovedit încă odată că Primăria Constanţa a acţionat legal.



12