Prostul renume pe care cetăţenii de etnie romă l-au căpătat de-a lungul anilor se răsfrînge şi asupra copiilor acestora, chiar dacă au fost luaţi din mediul familial şi duşi în asistenţă maternală sau într-un centru de plasament. De la începutul anului 2008 au fost înregistrate, la nivelul judeţului Constanţa, 23 de deschideri de proceduri în vederea adopţiei. Dintre acestea, cinci făceau referire la copii de etnie romă. Însă, doar unul dintre aceşti micuţi a reuşit să-şi găsească o nouă familie. „La ora actuală nu se ştie exact cît la sută din comportament este înnăscut sau dobîndit. Acesta ar fi unul dintre motivele pentru care familiile adoptatoare refuză să se gîndească la ideea înfierii unui micuţ de etnie romă. Se tem că acele comportamente deviante, cum ar fi furtul sau vagabondajul, s-ar putea manifesta indiferent de educaţia oferită şi de mediul în care copilul creşte”, a declarat purtătorul de cuvînt al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului (DGASPDC) Constanţa, Roxana Onea. Un alt motiv este stigmatul comunităţii, teama de reacţia pe care o vor avea vecinii şi rudele la auzul unei asemenea veşti. În anii 2006 şi 2007 au fost deschise procedurile de adopţie pentru 13, respectiv 12 copii romi. Dintre aceştia au fost adoptaţi cinci în 2006 şi nouă în 2007.