Pentru a reface încrederea investitorilor în economie, noul guvern din România va trebui să inverseze urgent politica fiscală expansionistă şi să elaboreze pentru anul în curs un buget \"credibil\", orientat spre consolidarea fiscală, potrivit Economic and Financial Affairs (EcFin), divizie a CE. Creşterea economică puternică a României, în medie de 6,2% în perioada 2002-2007, a fost susţinută de consum şi creditare externă, generînd majorarea deficitului de cont curent de aproape 5 ori, de la 3% din PIB, la 14% din PIB, în aceeaşi perioadă. Situaţia este complicată pentru că sustenabilitatea creşterii economice nu este dată de productivitatea din economie, ci de indicatori secundari. Datoria externă a României a crescut de la 30% din PIB, în 2000, la 52% din PIB, în august 2008, nivel încă moderat comparativ cu nivelurile din Bulgaria, Estonia, Letonia sau Lituania, unde datoria externă depăşea 100% din PIB în 2008. Deşi datoriile pe termen mediu şi lung, ca procentaj din PIB, au crescut într-un ritm relativ lent în ultimii ani, datoriile pe termen scurt s-au amplificat de opt ori, de la 2% din PIB în 2000, la 16% din PIB în 2008, generînd riscuri ridicate. În plus, gradul de acoperire a datoriilor pe termen scurt prin rezerve de valută a scăzut puternic în ultimii ani, dar s-a stabilizat la circa 90% în 2008. Mai trebuie menţionate două lucruri, potrivit observaţiilor formulate de EcFin. Creditarea în România este de doar 39% din PIB, adică sub media celor zece state care au aderat la Uniunea Europeană după 2004, de 66% din PIB în 2007. Totodată, românii continuă să se împrumute mai mult decît sînt obişnuiţi să economisească, raportul dintre credite şi depozite dublîndu-se de la 0,7, la finele lui 2004, la 1,4, în noiembrie 2008. Presiunile asupra leului s-au majorat semnificativ în ultimele luni, determinînd deprecierea monedei naţionale cu 25% faţă de nivelul din august 2007, scădere care reflectă nivelurile supraevaluate la care se tranzacţiona leul. Astfel, în 2009, creşterea cererii pe plan local ar putea încetini semnificativ, pe fondul condiţiilor mai dificile de creditare şi a scăderii nivelului de încredere al investitorilor şi consumatorilor. Ajustarea deficitelor externe ar putea fi obţinută, pe termen lung, din creşterea competitivităţii exporturilor, deşi recesiunea din zona euro, piaţă de desfacere pentru 70% din exporturile României, va genera scăderea cererii pe termen scurt, consideră EcFin. În acest context, există un rol cheie pentru politica fiscală, îndeosebi pentru refacerea încrederii investitorilor prin prezentarea unui program credibil de consolidare fiscală pe termen lung, bazat pe proiecţii macroeconomice prudente, se mai arată în studiul instituţiei europene. \"Nevoia de convergenţă şi stabilizare ar putea fi satisfăcută prin restructurarea cheltuielilor fiscale spre investiţii eficiente, precum şi accelerarea absorbţiei de fonduri structurale, care să fie apoi îndreptate către priorităţile corecte\", afirmă autorii studiului.