Prea marea libertate - evident, greşit înţeleasă - pe care ne-a oferit-o istoria, a transformat farmaciile în supermarketuri. Definiţia acestui soi de magazin este similară cu aceea a unui magazin sătesc/general/universal, aşa cum mai vedem astăzi, din goana maşinii, prin sate. Departe de a-şi menţine specificul - produsele farmaceutice fiind, prin excelenţă, destinate vindecării trupurilor şi, eventual, spiritelor - farmaciile au ajuns să înglobeze tot soiul de produse, de la cele cosmetice, la obiecte de îmbrăcăminte, încălţăminte, ochelari de soare şi chiar mîncare. Toate acestea sînt cunoscute sub îngăduitoarea definiţie de „parafarmaceutice”. Vara lui 2006 a adus însă un ordin al ministrului Sănătăţii care scoate din farmacii produsele de puericultură mari, cum sînt cărucioarele pentru copii, pătuţurile, premergătoarele, mobila şi bicicletele, jucăriile, încălţămintea medicinală sau ochelarii de soare. Capitolul cosmetic a fost parţial iertat, rafturile găzduind totuşi produsele dermato-cosmetice şi cele de igienă sau îngrijire (cu excepţia vopselei de păr, a rimelului şi a fondului de ten). Concluzia se concretizează, desigur, în pierderi totale estimate la cîteva milioane de euro. Tendinţa retailerilor farmaceutici de a insista pe segmentul comercializării de cosmetice şi parafarmaceutice a devenit mai vizibilă pe piaţă la începutul lui 2005. Efectele s-au făcut simţite în prima jumătate a anului trecut, cînd vînzările de cosmetice au crescut cu 42% în farmacii, în detrimentul magazinelor de cosmetice sau al celor generale, potrivit datelor MEMRB.

Ponderea produselor cosmetice în vînzările farmaciilor variază între 5% şi 20%, în timp ce toate celelalte produse parafarmaceutice mai adaugă între 2 şi 3 procente la vînzări.

Analizînd încă efectele, ministerul nu dă un termen-limită pentru alinierea la norme, astfel că majoritatea farmaciştilor continuă să îşi păstreze produsele în farmacii, pînă la epuizarea stocurilor. Consumul de medicamente în România se situează în jurul valorii de 35-40 de euro per locuitor, în timp ce în ţările din regiune, acesta este cel puţin dublu. În aceste condiţii, farmaciştii sînt nevoiţi să încerce să-şi lichideze stocurile actuale şi să vină cu idei noi, care să suplinească pierderea. Astfel, prima idee şi cea mai uşor de susţinut, se referă la produsele naturiste sau varietatea de suplimente nutritive menite să înlocuiască vopseaua de păr sau mobila pentru copii, farmaciile încercînd să cumpere drepturile exclusive de vînzare anumitor firme faimoase peste hotare. Lupta este acerbă căci, în prezent, pe piaţă funcţionează aprox. 4.500 de farmacii, cel puţin jumătate dintre acestea fiind afectate de prevederile Ministerului Sănătăţii, potrivit estimărilor.