Criteriile de aderare a României la zona euro nu vor fi relaxate şi nici nu vor fi acordate derogări de la acestea, a declarat viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, care a menţionat că adoptarea euro nu echivalează cu dispariţia dezechilibrelor macroeconomice. \"Nu se pune problema modificării tratatului de la Maastricht, ceea ce înseamnă că criteriile de convergenţă nominală nu vor fi relaxate şi nici nu vor fi acordate derogări de la acestea\", a explicat Popa. El a menţionat, totodată, că adoptarea monedei unice europene \"nu reprezintă finalitatea, ci debutul unui proces de convergenţă, deci nu elimină necesitatea rezolvării dezechilibrelor macroeconomice\". În acest sens, Popa susţine că un proces de convergenţă ar fi mult mai dificil prin eliminarea unui curs de schimb flexibil şi că \"îndeplinirea criteriilor presupune şi asigurarea sustenabilităţii\" printr-o ajustare ordonată. \"Nu poţi adopta euro timp de doi ani şi apoi să revii la altceva\", a atras atenţia viceguvernatorul băncii centrale. Viceguvernatorul amintea, în urmă cu două săptămîni, că România ar putea adopta euro de la 1 ianuarie 2015, în condiţiile în care decizia ar fi luată în 2014, potrivit planului deja asumat. Banca centrală şi Guvernul s-au angajat să adopte moneda unică europeană în 2014, ceea ce înseamnă că România ar trebui să intre în ERM-2 (anticamera zonei euro) în 2012. Trebuie menţionat şi faptul că respectarea calendarului de adoptare euro este marele test pentru România, ţinînd cont de condiţiile neprielnice de pe plan global. Viceguvernatorul BNR a subliniat că amînarea adoptării euro poate avea un impact negativ asupra unui stat, iar primul efect poate fi deprecierea monedei naţionale. \"Deprecierea zlotului polonez este pusă de multe ori pe seama percepţiei mai pesimiste a investitorilor potrivit cărora Polonia ar reuşi să onoreze calendarul asumat pentru adoptarea euro\", a mai afirmat Popa. Din mai multe motive, o serie de analişti văd România departe de adoptarea euro în 2015. Economistul şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, a declarat în acest sens: \"Din punct de vedere al instituţiilor, nu sîntem unde ar trebui să fim pentru a ne gîndi la zona euro. Cine ar face emisiune monetară pentru România, care nu e de dimensiunile unor state precum Kosovo sau Muntenegru?\"