Odata cu aderarea României la UE, centrele de tratament vor fi obligate să investească masiv, astfel încît să nu mai existe clasificari de o stea sau două stele la niciun hotel dintre staţiunile balneare. În cele 46 de staţiuni balneare din România există 121 de hoteluri, dintre care trei de patru stele şi 17 de trei stele. Restul de 101 unităţi de cazare sînt clasificate la două, respectiv o stea. Reprezentanţii Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR) susţin că, de la 1 ianuarie 2007, vor trebui reatestate toate staţiunile balneare din ţară şi că cele mai mari investiţii vor trebui făcute în structurile de primire turistică. În cele mai multe dintre cazuri, hotelurile de una sau două stele nu au mai fost modernizate încă din anii '90. În condiţiile în care toate cele 121 de hoteluri se află în proprietate privată, costurile generate de modernizarea lor va trebui să fie suportate în totalitate de către proprietari. Tot în scopul, alinierii staţiunilor balneo-climaterice la standardele europene, Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT) are în plan, pînă în 2008, alocarea unei sume de aprox. 90 de milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii din staţiunile de tratament balnear (utilităţi, parcuri, iluminat public etc). Cert este că de la planuri pînă la fapte este cale foarte lungă. Reprezentanţii OPTBR susţin că, deocamdată, nu se ştie în mod clar mecanismul prin care vor fi cheltuiţi banii alocaţi de ANT în condiţiile în care, pînă acum, s-au purtat doar nişte discuţii de principiu între reprezentantii ANT şi autorităţile locale din cîteva localităţi. Aşa cum stă în obiceiul oficialilor ANT, la consultări nu au fost invitaţi şi agenţii economici, deşi unii dintre aceştia au condiţionat modernizarea structurilor de primire de reabilitarea infrastructurii, fiind direct interesaţi de modul în care vor fi cheltuiţi banii alocaţi de Autoritate. Agenţii economici susţin că pentru transformarea unui hotel de două stele într-unul de trei este nevoie de o investiţie de aprox. 8.000 de euro/cameră, întrucît viitorul turismului balnear nu îl mai reprezintă pensionarii, ci persoanele din clasa medie şi peste medie, precum şi turiştii europeni, care nu vin doar pentru tratament, ci şi pentru recreere.

Paradoxal este că numărul turiştilor români a scăzut în ultimii ani alarmant, în ciuda campaniilor de promovare derulate de ANT, care a cheltuit 2,5 milioane de euro în ultimul timp pentru relansarea turismului balnear românesc. La această sumă se adaugă alte cîteva sute de mii de euro chletuiţi de către către organizaţiile patronale din turismul balnear pentru promovarea destinaţiilor româneşti în străinătate. Cu toate acestea, pînă în acest moment, nimeni nu a întocmit un raport exact care să evidenţieze rezultatele acestor campanii de promovare. Cert este că statisticile arată un lucru îngrijorător: deşi sîntem cu un pas în Europa, pensionarii sînt singurii clienţi devotaţi ai staţiunilor de tratament din ţară.