Un cetăţean român a fost condamnat de un tribunal din Danemarca la 14 zile de închisoare, în contextul în care în această ţară au intrat în vigoare măsuri mai aspre menite să descurajeze cerşetoria agresivă, a transmis marţi agenţia daneză de presă Ritzau, citată de DPA. Potrivit Agerpres, bărbatul, al cărui nume nu a fost precizat, a fost condamnat în lipsă de Tribunalul districtual din Copenhaga, în ceea ce se consideră a fi prima condamnare care are loc după intrarea în vigoare, în iunie, a noii legislaţii anticerşetorie. Măsurile adoptate de legislatorii danezi cuprind dublarea pedepselor pentru cei aflaţi la primul delict, acestea crescând la 14 zile de închisoare. Delincvenţii pot fi trimişi la închisoare fără un avertisment prealabil din partea poliţiei, cum era practica până acum. Noua lege urmăreşte să împiedice cerşetoria în zonele pietonale, în faţa supermarketurilor, în staţiile de transport, precum şi în trenuri şi alte mijloace de transport public.

Poliţia l-a notificat pe român la 11 iulie, când a fost găsit cerşind în faţa staţiei Norrebro din capitala daneză, după cum a precizat procuroarea Marlene Beynon. Deşi bărbatul, născut în 1969, nu s-a prezentat la tribunal, martorii audiaţi au confirmat că acesta s-a aflat la Norrebro. Acum, poliţia trebuie să-l notifice din nou în legătură cu condamnarea sa şi să afle dacă intenţionează să facă apel la sentinţă. Termenul de apel este de 14 zile. Reclamaţiile privind cerşetoria agresivă şi instalarea de tabere ilegale, lipsite de apă curentă şi instalaţii sanitare, s-au înmulţit în ultimele luni la Copenhaga, menţionează dpa. Străinii vin aici, îşi întind taberele pe străzile noastre şi cerşesc agresiv, cer taxe de protecţie de la homeleşii noştri şi ne fac să ne simţim în nesiguranţă (...) Nu vom mai accepta acest lucru', a declarat în faţa parlamentului de la Copenhaga premierul danez Lars Lokke Rasmussen, când a prezentat pe 31 mai propunerile legislative de combatere a cerşetoriei agresive. Tot atunci, ministrul danez al justiţiei, Soren Pape, a spus că doreşte să discute această chestiune şi cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, menţionând că şi alte ţări din blocul comunitar se confruntă cu probleme similare provocate mai ales de romii veniţi din Europa de Est.