Autorităţile sanitare nu iau în calcul un eventual program de screening pentru depistarea hepatitelor, deşi specialiştii susţin că este necesar un plan naţional dedicat exclusiv acestor boli, întrucît mii de pacienţi îşi aşteaptă de trei ani rîndul la tratament, potrivit oficialilor din Sănătate. “Screening nu se poate face, pentru că fiind vorba de o boală contagioasă, investigaţiile medicale pot ieşi în regulă într-un moment, dar în alt moment pacientul poate să contacteze boala. În plus, costurile sînt foarte mari şi nu pot fi acoperite din fondurile deţinute de casa de asigurări şi minister”, a apreciat consilierului ministrului Sănătăţii, prof. dr. Geza Molnar, cu ocazia Zilei Internaţionale de Luptă împotriva Hepatitei. Asociaţiile medicilor specialişti în studiul ficatului şi gastroenterologie, împreună cu asociaţiile de pacienţi cu afecţiuni cronice, au demarat, în ultimii trei ani, campanii de informare a populaţiei, avînd în vedere că aproape două milioane de români pot fi infectaţi cu virusul hepatitei B sau C, fără să ştie acest lucru. “Sînt în jur de 6.000 de pacienţi care se află în tratament şi alţi 6.000 care sînt trecuţi pe listele de aşteptare, însă aproape două milioane de români poartă virusul fără să ştie şi pot dezvolta, în decursul a 15-20 ani, ciroză sau cancer hepatic. Este importantă depistarea acestor români, prin programe de screening şi investigaţii medicale, ce ar trebui finanţate de către autorităţi”, a declarat directorul Centrului de Gastroenterologie şi Hepatologie de la Institutul Clinic Fundeni, prof. dr. Mircea Diculescu. Pentru că foarte mulţi pacienţi se află pe liste de aşteptare, medicii propun includerea acestora în studii clinice. Preşedintele Casei de Asigurări de Sănătate, prof. dr. Irinel Popescu, a precizat că fondurile alocate tratamentului pacienţilor cu hepatită, ciroză sau cancer hepatic sînt de aproape 100 milioane de euro pe an. “Aceste tratamente presupun costuri foarte mari şi fondurile sînt limitate. Facem tot posibilul să tratăm toţi pacienţii, încercăm să obţinem reduceri din partea companiilor farmaceutice”, a spus preşedintele CNAS. “Între pacientul român cu afecţiuni hepatice cronice şi tratamentul care îi poate salva viaţa stau birocraţia, lipsa de transparenţă şi eterna lipsă de fonduri. La Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Constanţa sînt în evidenţe aproximativ 150 de bolnavi cu hepatite B, C sau D.