CT BUS Constanța: autobuzele liniei 5-40, 2-43, 43M și 43C nu vor mai circula pe str. Răscoala din 1907 
Noi reguli de circulație vor fi instituite pe bulevardul Tomis din Constanț'a 
Se oprește apa pe mai multe străzi din Constanța, miercuri – 11 decembrie 
22 Decembrie 2024, 18:06
Pe o rază de câțiva metri, trei simboluri ale Constanței își profilează siluetele pe țărmul dobrogean al Mării Negre: Farul Genovez, bustul lui Eminescu și al muzei Calliope și Cazinoul. Fiecare are o poveste, învăluită în legendă, despre oamenii de la țărmul mării. Două dintre aceste edificii au fost ridicate în secolul trecut. Istoria unuia se pierde în veacul al XIII-lea. Trecătorule, ești pregătit să asculți povestea celui mai vechi far din Constanța? Se spune că ar fi fost construit de către englezi, în Dobrogea otomană, pe locul unui fost far ridicat de genovezi. Construcția i-a fost încredințată, între anii 1860-1861, unui francez de origine armeană, Artin Aslan, care s-a stabilit la Constanța deoarece s-a îndrăgostit de o localnică, frumoasa Mairam.
OMAGIU ADUS UNUI ARMEAN Denumirea de astăzi este înșelătoare pentru cei ce nu cunosc povestea acestui edificiu ale cărui începuturi se pierd în legendă. Farul de acum, mai vechi decât impunătorul său... vecin, Hotelul Carol (azi, sediu al Comandamentului Flotei), a fost construit între anii 1860-1861, pe locul unui fost edificiu având aceeași utilitate. Începând de sâmbătă, cei interesați îi pot citi povestea succintă scrisă pe o plăcuță situată în partea dreaptă a ușii de acces în interior, prin care se atestă căFarul „Genovez”, situat pe bulevardul Elisabeta colț cu strada Remus Opreanu, se află pe Lista Monumentelor Istorice (LMI), cu codul CT-II-m-A-02800. Un text în patru limbi - română, franceză, engleză și armeană - prezintă succint istoria acestui edificiu:„Cel mai vechi far al orașului Constanța, pe locul presupus al unui far genovez, a fost construit de maiorul armean Artin Aslan pentru compania engleză Danube&Black Sea Railway, ce a construit calea ferată Cernavodă-Constanța și a modernizat Portul Constanța. A fost vizitat de principele Carol I în oct. 1879 și a funcționat până în 1913 când a fost înlocuit de farul „Carol I”, de pe digul de larg al portului comercial”.
Această plăcuță, care are rol de carte de identitate a edificiului, a fost dezvelită, astăzi, la inițiativa filialei Constanța a Uniunii Armenilor din România (UAR), cu sprijinul Primăriei Municipiului Constanța și al Direcției Județene pentru Cultură (DJC) Constanța. Momentul festiv a avut loc în prezența președintelui UAR Constanța, Hacic Garabet, a inițiatorului proiectului, Liviu Merdinian, consilier în cadrul filialei tomitane a UAR, a membrilor comunității armene și a primarului interimar al Constanței, Decebal Făgădău.
Bucuros să se afle în mijlocul comunității armene, „extrem de frumoase și unite”, Făgădău a menționat că ar trebui întocmită o hartă culturală a Constanței, în care să se regăsească simboluri și personalități care s-au născut, au trăit și au contribuit la dezvoltarea orașului de la malul Mării Negre.
„Eu mi-am imaginat Constanța ca un atom, format dintr-un nucleu și mulți electroni. Atomul acesta este extrem de important, dacă toate lucrurile funcționează, în echilibru, pe traiectoria corectă. Acum un an se întâmpla un eveniment similar, cu comunitatea elenă, mâine - cu evreii, cu turcii și tătarii, cu aromânii, cu rușii-lipoveni. Cred că fiecare trebuie să ne găsim traiectoria și iată că astăzi ne găsim și particule componente ale nucleului. Toate aceste simboluri, bucăți de suflet ale Constanței trebuie puse în valoare. Eu sunt mândru că am prieteni în comunitatea armeană și în toate comunitățile”, a spus Făgădău.
„Farul Genovez are o istorie frumoasă. Se presupune că ar fi construit pe locul unui fost far genovez, de către un arhitect armean, motiv pentru care comunitatea armeană s-a intersectat în această poveste. Era francez de origine armeană și s-a angajat la compania britanică, ce a construit Portul Constanța. (...) Există și o poveste de dragoste legată de acest far și de arhitectul armean. Se presupune că el ar fi rămas pe meleagurile constănțene datorită faptului că s-a îndrăgostit de o localnică cu care s-a căsătorit”, a precizat Liviu Merdinian.
„SĂ NE PROMOVĂM AȘA CUM TREBUIE” „Am dorit să punem această placă aici, în semn de mulțumire față de poporul român care a fost atât de bun cu comunitatea armeană din Constanța, cu comunitatea armeană din România, de-a lungul timpului. Placa pare mică, textul pare succint, dar în acest proiect au fost implicați foarte mulți oameni. A fost nevoie de traduceri, aprobări de la Direcția Județeană de Cultură, Primărie... Nu ne imaginam câtă muncă presupune inițierea și finalizarea unui asemenea proiect care pare mic și compact. Va veni o lume întreagă să vadă acest obiectiv, de aceea a trebuit să fim preciși, riguroși, să ne promovăm așa cum trebuie”, a mai spus Meridinian.
SECOLE DE MISTER Povestea farului se pierde în legendă. Dar de unde provine numele Farului „Genovez”, atât de bine încetățenit în rândul tomitanilor? Se crede că un far a fost ridicat, chiar pe locul actualului edificiu, de către navigatorii și negustorii genovezi în secolul al XIII-lea. Există și voci care nu atribuie paternitatea farului genovezilor. Conform acestora, denumirea de Far Genovez a fost dată de turcii care au luat în stăpânire Dobrogea până în 1878, numind-o „Cetate genoveză”, obișnuiți să atribuie acestor „stăpâni ai mării” construcțiile masive și trainice. În 1822, pe ruinele vechiului far, austriecii au înălțat un altul din piatră, distrus în timpul războiul ruso-turc dintre 1828-1829. Apoi, pe același loc a fost ridicat un far provizoriu din lemn, care mai târziu va fi înlocuit de actualul Far „Genovez”.
DRAGOSTE ȘI LEGENDĂ, ÎNTRE PĂMÂNT ȘI APĂ Referitor la povestea romanțată construită în jurul farului - dragostea dintre Artin Aslan și o localnică - regretatul om de cultură Simion Tavitian (3 februarie 1926-7 octombrie 2008) citează în volumul „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor” o scrisoare, aflată în patrimoniul Muzeului Marinei Române și semnată de un nepot din București al lui Artin Aslan. În epistolă, acesta menționează că, în timpul Războiului Crimeii, Artin Aslan transporta cu corabia soldați francezi, armament și alimente. „Marinar experimentat, cunoscând bine țărmurile Mării Negre, a reușit să navigheze cu corabia lui până când slaba licărire a unui far l-a condus să acosteze pe o faleză din Constanța. (...) Artin Aslan, coborând pe uscat, a bătut la prima casă ce i-a apărut, casă ce se afla la colțul actualei străzi Remus Opreanu cu bulevardul Carpați, vis-a-vis de farul genovez. În această casă locuia familia bunicei soției mele, Mairam Aslan (întâmplător, același nume de familie)”, se precizează în epistolă. Tot aici se menționează și anul căsătoriei cu Mairam, același în care s-a și terminat farul: „În anul 1961 s-a căsătorit cu Mairam Aslan, care, după cum a mărturisit, l-a făcut să se hotărască să se stabilească în Constanța. Deoarece vechiul far genovez era foarte deteriorat, amintindu-și că acel far l-a salvat în 1854, Artin Aslan, contribuind cu o sumă importantă și cu contribuția altor proprietari de corăbii, cu ajutorul unei companii engleze, care lucra pentru turci la amenajări în portul Constanța, au construit, pe locul vechiului far genovez, un nou far, destul de avansat pentru acele vremuri”. Așa a început legenda. O legendă cu mai multe versiuni. În scrisoare se mai spune că Artin Aslan - pe care istoria îl consemnează ca fiind și vameș al Portului Constanța - a îngropat la fundația farului o casetă din metal în care era un document cu numele celor care au contribuit la construcția farului.
VĂDUVA HANGIULUI, NEPOATA ȘI OFIȚERUL RĂNIT În volumul „Povestea Farului Genovez”, inginerul Petre Covacef (22 iulie 1936-4 februarie 2015), scria că Mairam era nepoata lui Toma Radicevici, un croat angajat de o societate austriacă să aibă grijă de Farul din bătrânul Tomis, situat pe movila Avretuk Tepe. Croatul se făcuse hangiu, dar punea argații să ardă în fiecare seară seu de animale, pentru a-i călăuzi pe navigatori, pe timp de noapte sau pe furtună. După moartea lui, nimeni nu a mai aprins seu. Când trupele franceze au debarcat în Constanța, Artin Aslan, un ofițer francez de origine armeană, rănit fiind, a fost trimis la hanul văduvei lui Toma Radicevici să se odihnească. S-a îndrăgostit de Mairam, s-au căsătorit, a preluat conducerea hanului și a îndeplinit visul croatului, construind un nou far ca să fie călăuză pentru cei care călătoresc pe drumuri de apă.
Potrivit descrierii făcute pe site-ul DJC Constanța, farul este o construcție paralelipipedică la bază, până la 3,5 metri și octogonală în rest.Turnul hexagonal este din calcar cenușiu, iar înălțimea farului este de 8 metri. În vârf are o cupola metalică, iar spațiul intern este cilindric, din el desfășurându-se o scară metalică cu trepte de piatră.
