Faţa prezidentului

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
UN PAMFLET PE ZI

Faţa prezidentului

Eveniment 07 Februarie 2007 / 00:00 525 accesări

Parafrazîndu-l pe Michael Thomsett, pot spune că din rapoartele anuale, nu citesc mesajul preşedintelui. Mă uit doar la poza lui. Dacă zîmbeşte prea larg, atunci ştiu că a mai salvat cîţiva români amărîţi… Faţa prezidentului vorbeşte de la sine despre situaţia răpiţilor şi a concetăţenilor noştri acuzaţi de spionaj în Irak. Cînd ţara arde, se vede de la o poştă cum îşi rîde în barbă sub îndemnul sloganului „Fraieri, bateţi-vă capul singuri!” Nici măcar nu rîde înfundat, pentru că răzbat în eter chicotelile şi miştourile sale de palat. Faţa prezidentului este deosebit de expresivă atunci cînd joacă rolul care îi place lui cel mai mult - acela de salvator de ţară. Ca să fiarbă o întreagă ţară în suc propriu, face pe prezidentul novice! Este una din tacticile lui principale înainte de a-şi schimba masca. Cînd rîde. Cînd plînge. Prezidentul, cu faţa sa care ilustrează un zbucium interior fără precedent, trece cu uşurinţă de la registrul şmecheresc şi ieftin la cel melodramatic. E limpede că a făcut o adevărată pasiune pentru răpiţii şi amărîţii noştri suspectaţi de spionaj sau de terorism. Faţa prezidentului zvîcneşte nervos în funcţie de scenariul pus la cale. La ora la care ştie că deţinuţii sau reţinuţii au fost puşi în libertate, e destins, liniştit şi miştocar. Îmi place faţa prezidentului cînd acesta dă cu oiştea-n gard, cu bîta în baltă sau cu, scuzaţi expresia, mucii în fasole. Atunci, în astfel de momente, la ceas de seară, prezidentul iese în faţa naţiunii şi recită „Călin a spart o cană/Cana a făcut plici”. Cînd vorbeşte despre confuziile sale impardonabile, faţa sa e ca un ecran pe care sînt proiectate diapozitive pe tema dată. Îmi place cum se bîţîie prezidentul cînd este prins cu mîţa în sac! Chiar dacă încearcă să ascundă acest lucru, se văd de la multe mile marine zgîrieturile de pe faţa sa. Cînd nu-i ies la socoteală răpirile, salvările de amărîţi şi clişeele de salvator al naţiunii, cu procură de la Dumnezeu, prezidentul se uită încruntat la noi! Are o faţăăăăăă! De cîte ori este încruntat şi prost dispus, nu-i arde de miştouri şi glume, cu toate că îi plac foarte mult glumele şi miştourile pe care le face… Într-o altă paletă a expresivităţii sale, sînt şi momente cînd ai senzaţia că prezidentul ar vrea să tragă un cap în gură întregii naţiuni. De cîte ori reuşeşte să-i pună cîte o piedică premierului, se citeşte fericirea prezidenţială pe faţa sa. E drept, în ultima vreme, de cînd Călin şi-a legat cu noduri mari şireturile de la pantofi, nu a mai reuşit o asemenea performanţă! Mult mai umană este faţa sa năduşită în timpul băilor dese cu spumant de mulţime. Pentru că nu poartă cască de protecţie a părului, mă rog, aşa se spune, nu este exclus ca, într-o zi, mulţimea folosită ca baie să-l ciufulească bine! Faţa prezidentului poate prezenta mai multe telenovele într-un timp foarte scurt, ceea ce, pentru casnice, este o adevărată binefacere culturală. Mă rog, aşa se spune, ca şi în cazul părului! Faţa prezidentului ţine şi de prognoza meteo. Cînd îi fulgeră! Cînd îi tună! Lui Traian Băsescu îi place să ia tot timpul faţa instituţiilor şi autorităţilor de stat, convins că s-a născut pentru a fi şef suprem peste tot şi peste toate! De aceea, dacă vă amintiţi, l-am văzut cînd cu faţă de prezident, cînd în postura de prim-ministru, cînd ministru al Justiţiei, cînd şeful tuturor serviciilor speciale. Cît timp nimeni nu a mişcat în front, i-a mers bine cu chestia asta. Acum, după ce i s-au mai stricat ploile, face feţe-feţe! Chiar dacă nu sînt prea mulţi cei care o iau în seamă, faţa prezidentului este oarecum preventivă. Are prezidentul un fel motănesc de a ne privi, urmăriţi poziţia geografică a ochilor şi a cutelor, încît eşti sigur că pune la cale o nouă diversiune electorală pompieristică. La nevoie, în situaţia unei crize de inspiraţie, dă în plîns… Aţi văzut faţa preşedintelui atunci cînd plînge? Cel mai bine îi iese secvenţa asta pe umărul lui Stolojan. Cît timp acesta a fost bolnav, prezidentul a exersat pe un stativ, dar nu a avut acelaşi efect ca pe umărul lui Stolojan. Acum are şi Partidul Democrat un umăr pentru scîncit-PLD.

Taguri articol


12