Atât de mult s-a pus accentul pe globalizare în ultimii ani încât tradiția pură, nealterată, a rămas undeva într-un con de umbră. Totul e tehnologizat acum, iar puțini sunt cei care au răbdarea și dăruirea necesare unui artizan adevărat. Din păcate, și mai puțini sunt cei care apreciază cu adevărat meșteșugul tradițional. Totuși, pe ici, pe colo, se mai încearcă promovarea celor puțini. Asta pentru ca cei mulți să înțeleagă că un obiect de artă populară reprezintă mai mult decât ore de migală. Într-un obiect de artă populară se află sufletul celui ce l-a făurit, dar și tradiții de familie, păstrate cu sfințenie de câteva generații.

TRADIȚIE DE FAMILIE Printre făuritoarele și păstrătoarele tradițiilor din bătrâni se numără și Julia Balint, originară din Odorheiu Secuiesc. Pe ea am întâlnit-o la Sărbătoarea Recoltei și a Vinului Dobrogean, ce se desfășoară zilele acestea la Pavilionul Expozițional Constanța. Ea dă viață pănușilor de porumb și le transformă în tot felul de obiecte decorative și utile în același timp. Păpuși, cutii de toate formele și dimensiunile, ștergare, ornamente pentru sărbători, toate acestea prind viață în mâinile femeii, care a deprins arta împletirii pănușilor încă din clasa a patra. Totuși, tehnica adevărată a învățat-o de la soacra ei, care trăiește din această artă de câteva decenii. „Toată familia știe să împletească pănuși. Eu, soțul meu, cei doi copii și soacra mea am făcut tot ce vedeți, pentru noi e o tradiție. Dar cu toții am învățat de la soacra mea, care împletește pănuși de mai bine de 70 de ani”, a explicat meștera. Ea a mai spus că tradiția de familie datează din anii '40, când, într-o perioadă dificilă din punct de vedere financiar, soacra ei a învățat să facă artă din pănuși, pentru a avea din ce trăi. Arta a deprins-o și soțul Juliei, Arpad Balint, care, la rândul său, a transformat-o într-o mică afacere, din care marele câștig este bucuria meșteșugului. Un meșteșug deloc ușor, dacă ne gândim la cât de delicată e „materia primă”. „Pănușile le recoltăm toamna târziu, când porumbul este foarte copt, pentru ca foile să fie albe. Le ținem la loc uscat și în timpul iernii le transformăm în obiecte de artă. Nu e deloc ușor, dar e frumos”, descrie artista ceea ce face cu atâta pasiune.

ARTĂ DUSĂ MAI DEPARTE Chiar dacă arta populară adevărată se întâlnește tot mai rar, sunt destule persoane dornice să învețe din secretele meșteșugului popular. „Într-un an, la o tabără de artă populară, organizată la Muzeul Satului din București, am avut 18 eleve. În general, vin destule persoane să învețe arta împletirii pănușilor. Cine are răbdare și pricepere învață”, a spus femeia, mândră că le poate împărtăși altora din îndeletnicirile ei. De altfel, arta împletirii pănușilor face obiectul unui proiect european care se derulează, în prezent, la Tulcea. Dacă vreți să vă bucurați și să cumpărați din obiectele făurite de Julia Balint, mai aveți timp, până duminică, să vizitați standul ei amenajat în incinta Pavilionului Expozițional.