Se ştie că fumatul reprezintă o problemă de sănătate publică importantă şi o epidemie globală, mai mult de un miliard de persoane fumând zilnic în toată lumea. Ceea ce nu ştim, spun specialiştii, este că femeile fumătoare prezintă un risc mai mare de îmbolnăviri ale inimii, mai ales în contextul în care numărul fumătoarelor creşte de la an la an. În România, de exemplu, în ultimii 20 de ani, numărul fumătoarelor aproape s-a dublat. Dacă în 1989 fumau 11,3% dintre femeile adulte, în 2009 „apelau” zilnic la ţigară 21,9% dintre ele. Mai mult, peste 55% dintre femeile fumătoare au între 15 şi 34 de ani, fiind la vârsta fertilă.

FEMEILE FUMĂTOARE SUNT CU 25% MAI PREDISPUSE SĂ DEZVOLTE AFECŢIUNI ALE INIMII (CORONARIENE) ÎN COMPARAŢIE CU BĂRBAŢII

Medicii spun, în urma studiilor, că fumatul este o cauză reală a multiplelor forme de cancer la femei. Iar numărul femeilor care se îmbolnăvesc şi mor din cauza cancerului este în creştere. Medicii oncologi au atras atenţia asupra creşterii mortalităţii cancerului de col uterin din 1994 în 2003, de la 14 la 16,93 cazuri la 100.000 de locuitori, iar în cazul neoplasmului ovarian, de la 6,70 la 8,84. Este de mult timp dovedit că femeile fumătoare sunt mai predispuse la cancer pulmonar decât bărbaţii, ele dezvoltând această boală după un consum mai mic de tutun şi au risc mai mare de a face forma cea mai severă a cancerului pulmonar. Una din explicaţii este că femeile folosesc mai frecvent ţigările de tip „slim, low-tar, lights” care favorizează fumatul „compensator” – inhalarea mai profundă sau mai frecventă pentru a-şi asigura „doza” de nicotină. „Dependenţa de fumat este o boală cronică şi trebuie tratată în consecinţă. Practic, o persoană care fumează mai mult de zece ţigarete pe zi este dependentă de nicotină. Femeile încep să fumeze mai târziu decât bărbaţii, însă renunţă mai greu. De altfel, studiile arată că rata de succes a renunţării la fumat este mai mare în cazul bărbaţilor. Motivele sunt atât de ordin biologic, cât şi psihologic”, a explicat coordonatorul Programului Naţional Stop Fumat.

EFECTE NEFASTE Studiul realizat de dr. Rachel R Huxley de la Universitatea din Minnesota, Minneapolis, USA, Divizia de Epidemiologie şi de dr. Mark Woodward de la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore,USA, publicat în august, on line, de către The Lancet, şi în care au fost incluşi peste patru milioane de fumători (bărbaţi şi femei), demonstrează că femeile sunt cu 25% mai predispuse să dezvolte afecţiuni coronariere în comparaţie cu bărbaţii. Dr. Ciobanu a explicat că nicotina acţionează direct asupra inimii, crescând frecvenţa cardiacă, dar şi asupra vaselor de sânge, producând vasoconstricţie, adică creşterea tensiunii arteriale. „Prin urmare, cu fiecare fum „tras” din ţigară, inima se contractă mai puternic, mai des, după care urmează o perioadă de acalmie, până la următoarea ţigară – când procesul se reia. Mai mult, cordul este forţat „să muncească” în condiţii improprii de furnizare a energiei necesare contracţiei: cantitatea de oxigen din sânge este redusă ca urmare a inhalării de monoxid de carbon din fumul de tutun. Este uşor de înţeles, aşadar, de ce inima cedează mai repede”, a mai explicat coordonatorul Programului Naţional Stop Fumat.

ÎN CIUDA PROGRESELOR ÎNREGISTRATE ÎN TRATAMENTELE CARDIOVASCULARE, ÎN ROMÂNIA ÎŞI PIERD VIAŢA, ZILNIC, DIN CAUZA INFARCTULUI MIOCARDIC, 40 DE OAMENI, POTRIVIT STUDIILOR PREZENTATE ÎN CADRUL CELUI DE-AL 49-LEA CONGRES NAŢIONAL DE CARDIOLOGIE

Şi previziunile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că boala coronariană va rămâne tot principala cauză de deces pentru următorii 20 de ani, reprezentând 12,2% din mortalitatea generală, înaintea celor provocate de cancer, accidente rutiere, HIV/SIDA şi bolile hepatice. Renunţarea la fumat înseamnă un câştig în ani de viaţă, explică medicii. „Dacă renunţi până la 35 de ani, câştigi toţi cei zece ani pe care i-ai fi pierdut dacă ai fi continuat să fumezi. Dacă renunţi până la 45 de ani, câştigi nouă ani, până la 55 ani, câştigi şase ani, iar până la 65 de ani, câştigi doar trei ani”, mai spune coordonatorul programului naţional.

“Tratamentul anti fumat dureză între 2 şi 3 luni. Pacientul vine din două în două săptămâni pentru a-i fi evaluată starea generală şi eventualele simptome de sevraj şi pentru a-şi primi tratamentul. Şansele de a recidiva după încheierea tratamentului depind exclusiv de pacient, de gradul în care a reuşit să înveţe noile obiceiuri ale vieţii de nefumător. Cu cât pacientul a fost mai hotărât să renunţe la fumat, a îndeplinit recomandările psihologului şi a urmat corect tratamentul prescris de medic, cu atât şansele de a rămâne nefumator sunt mai mari. Este la fel ca în cazul oricărei boli cronice: urmezi sfatul medicului, nu ţi se agravează boala; nu ţii cont de recomandări, atunci faci o exacerbare a bolii. În cazul nostru, exacerbarea este reluarea fumatului”, a declarat dr. Magdalena Ciobanu.

O BOALĂ CRONICĂ Fumatul nu este un simplu mod de socializare, ci este o boală cronică numită dependenţă de nicotină. Prin urmare, poate fi tratată cu ajutorul medicului şi al psihologului.

DESPRE PROGRAMUL NATIONAL STOP FUMAT:

Programul National Stop Fumat (www.stopfumat.eu) este un program al Ministerului Sănătăţii, care a luat fiinţă în urmă cu patru ani şi este coordonat de Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”. Programul, susţinut cu ajutorul unei echipe de peste 60 de medici şi psihologi prezenţi la nivel local în peste 20 de oraşe din România îşi propune să ofere persoanelor care fumează platforma unui tratament complet (consiliere psihologică şi tratament medicamentos), conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi care se aplică în toate ţările civilizate ale lumii. Programul Naţional Stop Fumat include: consiliere privind renunţarea la fumat, linia telefonică cu apel gratuit (cunoscută sub numele de Tel Verde) şi accesul la medicamente gratuite. Toate cadrele medicale incluse în program cred în eficienţa programului şi se implică cu tot sufletul în efortul tratării pacienţilor dependenţi de fumat. Pentru a intra în program, pacienţii trebuie să sune la Tel Verde: 0800/878 673 (apelabil gratuit doar din Romtelecom) sau la 021/3356920, ori să acceseze pagina de internet a programului pentru a afla unde se află cel mai apropiat medic specialist.