Reprezentanţii Centralei Nuclearelectrice (CNE) Cernavodă au anunţat, vineri, că au început verificarea preventivă suplimentară a parametrilor de siguranţă pentru reactoarele aflate în funcţiune, ca urmare a evenimentelor petrecute la centrala nucleară de la Fukushima, Japonia. „Este de înţeles ca în acest context să apară o serie de întrebări şi opinii legate de securitatea altor instalaţii nucleare. Informaţiile disponibile până la acest moment sunt în continuă evoluţie, de aceea sunt premature orice analize şi concluzii, inclusiv compararea acestei situaţii cu centrala CNE Cernavodă sau alte centrale nucleare din Europa”, au declarat reprezentanţii CNE Cernavodă. Afirmaţiile reprezentanţilor CNE sunt susţinute şi de fostul director al Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, Lucian Biro, care a declarat că un cutremur de peste 8 grade pe scara Richter în România nu afectează centrala nucleară de la Cernavodă. „Şi la un cutremur foarte mare centrala nu se prăbuşeşte, doar se opreşte”, a precizat Lucian Biro. Potrivit expertului în controlul activităţii nucleare, niciodată un reactor nu ajunge să se comporte ca o bombă nucleară. „Teoretic şi fizic, nu este posibil să apară o explozie nucleară în aceste cazuri. Reactorul evoluează ca un cazan sub presiune. Orice referire la explozie nucleară e departe de realitate”, a susţinut expertul.

ÎN VOIA SORŢII. Asigurările specialiştilor nu înseamnă, însă, nimic pentru locuitorii oraşului Cernavodă, care au văzut, zilele acestea, cum specialiştii din Fukushima (o centrală nucleară construită după standarde de siguranţă mai ridicate decât CNE) se luptă să evite un dezastru. Primarul oraşului Cernavodă, Mariana Mircea, a declarat că, în cazul unei alerte nucleare, nu are nicio legătură telefonică directă cu Centrala Nucleară, pentru a informa populaţia cu privire la situaţia creată. Mai mult, potrivit edilului, reprezentanţii CNE au refuzat să ajute comunitatea să se pregătească pentru eventualitatea producerii unui accident nuclear, echipamentele de protecţie care au fost achiziţionate de Primăria Cernavodă fiind plătite exclusiv din bugetul local. Consiliul Local Cernavodă a adoptat o hotărâre privind instituirea unei taxe de risc, pe care societatea producătoare de energie trebuie să o plătească pentru activităţile cu impact asupra mediului înconjurător, cuantumul taxei ridicându-se la aprox. 70.000.000 de lei, banii urmând a fi folosiţi pentru proiecte locale de protecţie a mediului. „Aceşti bani urmau să fie folosiţi pentru realizarea unui centru de management al situaţiilor de urgenţă pentru comunitate, precum şi pentru efectuarea analizelor de sănătate pentru populaţie, atât în funcţionarea normală a CNE, cât şi în situaţia în care s-ar fi întâmplat ceva. De asemenea, intenţionam să achiziţionăm autovehicule pentru a evacua locuitorii în cazul unui accident la centrală”, a declarat Mariana Mircea. Din păcate, hotărârea a fost atacată în instanţă de CNE. Potrivit primarului, înfiinţarea taxei de risc are la bază modelul sloven din localitatea Krsko, care primeşte, anual, peste 7 milioane de euro pentru găzduirea unei centrale nucleare cu un singur reactor, iar alte 4,7 milioane euro, compensaţii pentru depozitul de deşeuri slab şi mediu active.