Bullying-ul, un fenomen cunoscut de decenii întregi, reprezintă o formă de abuz emoțional și fizic asupra copiilor de către alți copii și se manifestă foarte des în mediul școlar. Elevi batjocoriți de colegii lor sunt și la Constanța. În școlile din județul nostru au fost raportate 204 cazuri de violență în școlile și liceele din mediul rural și urban doar în primele 3 luni din anul școlar 2015 - 2016, arată statisticile Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE). Potrivit CJRAE, pe lângă lovirile ușoare, raportate în 95 de cazuri în acest interval, elevii și-au aruncat în mod repetat jigniri, fiind raportate 33 de cazuri de insulte, din care 27 în mediul rural și 6 în urban. Specialiștii sunt de părere că efectele bullying-ului asupra sănătății psihice a copiilor pot fi extrem de grave. Pot apărea crize de identitate, anxietate, depresie, tulburări de comportament sau gânduri suicidale la copiii șicanați la școală. “Bullying-ul se manifestă printr-un comportament de hărțuire și intimidare de durată, prin folosirea etichetelor, amenințărilor, umilirii, jignirilor, răspândirii de zvonuri false și prin agresivitate fizică. Motivul pentru care elevii hărțuiesc și agresează alți elevi este dorința de a-i domina pe ceilalți, de a fi populari, de a avea putere și de a fi respectați de restul grupului”, explică psihologul Iuliana Fűlaș. În opinia specialistului, în spatele acestui comportament de tip bullying există o stimă de sine scăzută a hărțuitorului, compensată prin agresivitate, prin dorința de a atrage atenția, chiar dacă într-un mod negativ. De regulă, părinții acestor copii sunt autoritari sau agresivi, iar ei adoptă comportamentul învățat acasă.

VICTIME SIGURE Victime ale fenomenului de bullying sunt, de cele mai multe ori, elevi supraponderali sau subponderali, elevi care poartă ochelari, cei care au o stimă de sine scăzută, cei care sunt vulnerabili și nu se pot apăra singuri sau cei care fac parte din familii cu situații financiare precare. Tot mai dese sunt și cazurile de hărțuire prin telefon, prin e-mail sau în rețelele de socializare online, prin răspândirea de materiale compromițătoare - fotografii reale sau trucate, filmulețe denigratoare realizate în școală sau în afara ei (mai ales cele de natură sexuală) - sau prin crearea de conturi false care au ca scop umilirea copiilor care devin victime. “Este important ca profesorii să înțeleagă acest tip de comportament, să nu-l confunde cu un conflict banal între elevi și să nu-l ignore. Ei trebuie să înțeleagă că acești copii doresc atenție și putere și trebuie să-i îndrume către un psiholog. Copiii trebuie să învețe, în școli, cum să facă față situațiilor dificile, trebuie să învețe să-și transforme agresorii în prieteni”, a declarat psihologul.