Fenomenul violenţei continuă să fie o preocupare a factorilor direct implicaţi, în contextul în care, în ultima perioadă, au fost mediatizate tot mai multe acte de violenţă în rândul elevilor şi liceenilor, ajungându-se chiar până la tragedii. Dacă la început copiii îşi manifestau nemulţumirile sau indignările, faţă de unele situaţii, prin înjurături sau îmbrânceli, acum s-a ajuns ca ei să-şi pună în pericol viaţa prin folosirea armelor albe sau chiar să se omoare, la propriu. Cum de s-a ajuns în această situaţie? Unii specialişti sunt de părere că sunt emisiuni TV ori filme care nu fac altceva decât să „pună paie de foc” şi să instige la acte de violenţă. În acest sens, Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a organizat, vineri, la Palatul Parlamentului, dezbaterea „Nu vă uitaţi copiii la TV - Vezi ce vede copilul tău”, la care a participat şi ministrul Educaţiei, Remus Pricopie.

Membru al CNA, Valentin-Alexandru Jucan a declarat că între materiile şcolare ar fi necesară şi educaţia media, cu o periodicitate cel puţin lunară, având în vedere că media influenţează mult copiii. De asemenea, membrul CNA a adăugat că degradarea spaţiului audiovizual se răsfrânge asupra copiilor şi tinerilor. Nu în ultimul rând, spune Jucan, puterea exemplului negativ, preluat din spaţiul audiovizual, are toate caracteristicile a ceea ce se numeşte „corupţie”, respectiv „corupţia spirituală”. „Implicaţiile acestui fenomen sunt vaste şi devastatoare în rândurile tinerilor, care sunt „seduşi” de ce văd la televizor, iar pentru combaterea acestor fenomene părinţii, şcoala şi CNA trebuie să colaboreze”, a mai spus reprezentantul CNA.

AJUTORUL CNA În calitatea sa de organism de reglementare, CNA ar trebui să sprijine radiodifuzorii pentru ca aceştia să poată să realizeze emisiuni educativ-culturale. Jucan a propus colectarea unor taxe minime de la posesorii de licenţe, astfel putându-se crea un fond, aflat în întregime la dispoziţia radiodifuzorilor, accesabil prin concurs. „Conform recomandării consiliului de miniştri al UE şi cu sprijinul Ministerului Educaţiei am putea introduce între materiile şcolare educaţia media, cu o periodicitate cel puţin lunară. Dezbaterile între tineri, simularea realizării corecte a unui reportaj, minime cunoştinţe nu de presă - în sens ştiinţific - ci de nuanţe ale bunului simţ ar avea un efect, cred eu, rapid în îmbunătăţirea calităţii cerinţelor pe care publicul le are de la media”, a mai spus Valentin Jucan. La rândul său, inspectorul general în cadrul Ministerului Educaţiei, Alina Moisescu a spus că există o strategie la nivelul municipiului Bucureşti, dar şi la nivel naţional, strategie ce se revizuieşte în momentul de faţă şi urmează să fie aprobată prin ordin de ministru. „Dacă au fost evenimente nefericite în şcoală sau în zona adiacentă - copii care au fost victime sau autori - trebuie să ne gândim că ceea ce se întâmplă în şcoală este o oglindă a ceea ce se întâmplă în viaţa de zi cu zi, chiar ceea ce vedem la televizor sau ceea ce se întâmplă în trafic este o violenţă permanentă”, a mai spus Moisescu.

Ministrul Pricopie a subliniat că, aşa cum arată studiile în domeniul educaţiei, „agenţii de formare” îşi împart influenţa astfel: până la 7 ani, cea mai mare importanţă o au părinţii, iar între 7 şi 11 ani spaţiul media, pentru ca de la 17 ani anturajul să fie dominant în construcţia lor socială şi personală. Acesta este un motiv pentru care politicile educaţionale care îi vizează pe elevi şi măsurile care ţin de siguranţa lor trebuie să se bazeze pe principiul transversalităţii, a afirmat ministrul.