În timp ce românii încep să facă paşi timizi pe calea unei alimentaţii sănătoase, fără celebrele E-uri sau plantele-mutant, agricultorii nu ştiu cum să reintroducă culturile modificate genetic. Dincolo de disputele dintre europeni şi americani pe seama importanţei organismelor modificate genetic (OMG), efectele devastatoare asupra consumatorilor sau căutarea soluţiilor pentru salvarea de la foamete a unor ţări sărace, este evident că solicitarea fermierilor nu are nicio legătură cu protecţia consumatorilor. Chiar dacă România s-a aliniat politicii agricole a UE, interzicînd total cultivarea de soia modificată genetic, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) consideră că decizia nu a luat în calcul şi criteriul economic al problemei. „Comisia Europeană doar ne-a recomandat să nu mai cultivăm organisme modificate genetic, nu ne-a interzis. Noi solicităm Guvernului să facă demersuri pentru reintroducerea cultivării plantelor modificate genetic în România. Principalale noastre argumente sînt costurile scăzute şi dublarea producţiei de soia”, a declarat preşedintele LAPAR, Marcel Cucu. Acesta a precizat că, spre deosebire de soia convenţională, unde costurile pentru un hectar ajung pînă la 2.400 de lei, cea modificată genetic nu necesită mai mult 1.200 de lei la hectar. Potrivit coordonatorului de campanii Greenpeace, Gabriel Păun, este puţin probabil ca Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD) să suţină o astfel de iniţiativă. “Mă îndoiesc că Ministerul Mediului va susţine reintroducerea cultivării OMG-urilor, pentru că este un proiect riscant care contravine principiului precauţiei. Nu putem decît să prezentăm Guvernului studii care dovedesc că aceste culturi sînt nocive atît pentru mediu, cît şi pentru sănătate”, a declarat Păun. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în 2006 existau 1.100 de cultivatori autorizaţi, fiind realizată o producţie de 248.000 de tone de soia modificată genetic.