Fermierii lasă culturile să fie mâncate de dăunători

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Pentru că nu au bani

Fermierii lasă culturile să fie mâncate de dăunători

Social 28 Mai 2014 / 00:00 671 accesări

Lipsa banilor îi determină pe tot mai mulţi agricultori să nu folosească îngrăşăminte şi pesticide. Chiar dacă, la sfârşitul anului, productivitatea este mult mai mică decât în multe ţări din UE, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, consideră că este un lucru benefic, întrucât agricultorii au o mai mare grijă pentru mediu. El a arătat că în România există în continuare potenţial de creştere, dar, în egală măsură, există o grijă pentru mediul înconjurător. „Ne preocupăm şi de mediul înconjurător, dar avem nevoie de investiţii foarte mari în agricultură pentru a ajunge la o medie de productivitate aşa cum întâlnim în alte state europene”, a afirmat Constantin. Ministrul a explicat că nivelul subvenţiilor din România este mai mic decât în alte state membre pentru că în momentul în care s-au făcut negocierile, în anii 2002 - 2003, producţia medie în România era la 2,6 tone la hectar, în timp ce în alte state din Europa era de 4 - 5 tone la hectar, la anumite culturi. „Şi gradul de utilizare a îngrăşămintelor a dus, probabil, la aceste diferenţe de producţie. În România, totalul de îngrăşăminte este de 46 kilograme la hectar. Marea Britanie are un nivel de utilizare a îngrăşămintelor de 250 kg/ha, Germania de 211 kg/ha, Grecia de 153 kg/ha, SUA de 120 kg/ha, Austria de 108 kg/ha, Ungaria de 97 kg/ha şi Cehia de 95 kg/ha”, a mai spus ministrul. Pe de altă parte, Constantin spune că interzicerea pesticidelor cu neonicotinoide este absolut necesară în tratarea seminţelor, iar interzicerea lor dăunează foarte mult producţiei agricole din România. „Putem să ne menţinem pe primul loc la floarea-soarelui şi pe 2 la porumb dacă vom reuşi să nu mai fie interzise anumite substanţe care folosesc neonicotinoide. Ele sunt absolut necesare în tratarea seminţelor. Faptul că în 2013 ele au fost interzise dăunează foarte mult producţiei din România, dacă nu vom obţine acea perioadă de derograre de 120 de zile, aşa cum împreună cu mediul privat am încercat să convingem Comisia Europeană”, a arătat ministrul.



12