A trecut un an de cînd feroviarii constănţeni au declanşat lupta în justiţie împotriva administraţiei CFR, însă lucrurile sînt mai complicate decît la începutul procesului. Pentru a intra în posesia primelor de Ziua Ceferistului din 2005, 2006 şi 2007, membrii Uniunii Sindicale „Feroviarul” Constanţa au făcut memorii peste memorii la Bucureşti, inclusiv la Ministerul Transporturilor (MT), dar nimeni nu i-a ascultat. Avînd în vedere că nici măcar grevele declanşate de zecile de mii de ceferişti nemulţumiţi de condiţiile de muncă şi salarizare din calea ferată nu au reuşit să le aducă banii cuveniţi, în timp ce ministrul Ludovic Orban oricărei plăţi retroactive către sindicalişti, feroviarii constănţeni au făcut primul pas şi, în toamna anului trecut, au acţionat în instanţă administraţiile celor trei companii. După doar două luni de la prima înfăţişare la Tribunalul Constanţa, pe 30 noiembrie 2007, cei 195 de feroviari au cîştigat prima bătălie cu administraţia feroviară. Deşi au urmat recursuri peste recursuri, încercări de intimidare şi decizii eronate chiar din partea magistraţilor, ceferiştii au obţinut în instanţă dreptul de a intra în posesia a circa 30 de miliarde de lei vechi. Mai mult, liderul Uniunii Sindicale “Feroviarul” Constanţa, Vasile Anghel, susţine că la soluţia judecăţii au apelat şi ceferiştii din alte judeţe ale ţării, însă refuzul administraţiilor de a plăti a adus în discuţie posibilitatea punerii unui sechestru asigurator pe bunurile companiei. “Legea spune că administraţiile trebuie să plătească cîte 300 de lei anual pentru fiecare salariat, dar aici apare o problemă. Cei din administraţie au interpretat că restanţele trebuie să fie acordate doar membrilor de sindicat care au mers în instanţă, nu tuturor ceferiştilor. Asta ar însemna 195 de oameni la Constanţa, circa 15.000 la nivel naţional, însă este păcat întrucît avem de-a face cu circa 28.000 de salariaţi care nu şi-au primit aceşti bani”, a declarat Anghel. Chiar şi aşa, liderul sindical constănţean susţine că niciun ceferist nu a intrat în posesia banilor cuveniţi pînă acum, ceea ce a făcut ca sindicatul să someze încă o dată administraţia. “Am acordat termenul de 30 septembrie celor din conducerea companiei, dar dacă nici de această dată nu se ţin de cuvînt, trecem direct la sechestru. Este ultima şansă de remediere a acestei nedreptăţi care a durat trei ani, astfel că administraţiile nu mai pot prelungi această stare de agonie. Dacă am fi fost mai duri, poate se rezolva, însă liberalii din conducerea MT mizează pe faptul că vin alegerile şi că se vor ocupa alţii de această problemă”, a conchis Anghel.