Cum poţi sărbători mai bine Ziua Limbii Române decât la înălţime, având o privire de ansamblu asupra ţării? Şi cum poţi fi mai împăcat că ai serbat această zi cum se cuvine dacă nu creând legături între comunităţile a două ţări care vorbesc aceeaşi limbă? 36 de comune din România şi Republica Moldova, ţări ai căror locuitori vorbesc limba română, s-au înfrăţit pe Platoul Bucegilor. Acţiunea a avut loc la iniţiativa Asociaţiei Comunelor din România (ACoR), în parteneriat cu Grupul Român de Presă şi Iniţiativă Civică, revista „Creşterea limbii româneşti” şi revista „Albina Românească”. Ziua de 31 august a fost marcată de autorităţile şi instituţiile publice, de reprezentanţele diplomatice şi de institutele culturale ale României şi Republicii Moldova printr-o serie de manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, dedicate limbii române, conform informărilor venite din partea ACoR. Pentru prima dată de la legiferare, ceremonia oficială a avut loc pe Platoul Bucegilor, în tradiţionalul loc de la „Sfinx”, unde a avut loc şi un program artistic cu formaţii aduse de primarii comunelor din întreaga ţară.

ZECE COMUNE CONSTĂNŢENE Preşedintele filialei judeţene Constanţa a ACoR, Mariana Gâju, a precizat că, din acest judeţ, zece comune s-au înfrăţit cu tot atâtea din Moldova. Concret, din judeţul nostru au luat parte la manifestările de pe Platoul Bucegilor primarii din Grădina, Mircea Vodă, Siliştea, Tortoman, Târguşor, Mihail Kogălniceanu, Saraiu, Horia, Cumpăna şi Peştera. „Aceste localităţi au stabilit acordurile de înfrăţire, au emis hotărâri de Consiliu Local şi au fost reprezentate pentru semnarea acordurilor de înfrăţire“, a spus Gâju. Ea a adăugat că localitatea pe care o reprezintă, Cumpăna, s-a înfrăţit cu comuna Capaclia, raionul Cantemir. „Fiind prima sărbătoare a tuturor românilor şi a tuturor celor care vorbesc limba română, contribuind la afirmarea culturii ei, scopul este de a da de la început acestei sărbători înalta ştachetă culturală a unor manifestări de ţinută intelectuală şi patriotică prin care să se impună în tradiţia românească şi chiar în lume“, a declarat Gâju.