Actriţa iraniană Leila Hatami, membră în juriul principal al Festivalului de Film de la Cannes, a fost aspru criticată de autorităţile din ţara ei, după ce l-a sărutat pe obraz pe preşedintele evenimentului cinematografic, Gilles Jacob. Născută la Teheran, într-o familie de cineaşti, Leila Hatami a devenit cunoscută pe plan internaţional odată cu rolul pe care l-a jucat în lungmetrajul ”A Separation / Nader şi Simin, o despărţire”, de Asghar Farhadi, recompensat cu Ursul de Aur la Festivalul de la Berlin din 2011 şi cu premiul Oscar pentru cel mai bun film străin, în anul următor.

Gestul actriţei iraniene a fost interpretat drept ”o atitudine nepotrivită” de către viceministrul Culturii din Iran. Imaginea cu acel sărut, reluată de mass-media iraniană, o arată pe Leila Hatami în timp ce îl săruta pe obraz pe Gilles Jacob, miercuri, la gala de deschidere a celei de-a 67-a ediţii a Festivalului de Film de la Cannes. ”Femeile care participă la evenimente internaţionale ar trebui să ţină cont de credibilitatea şi castitatea iranienilor, pentru a nu arăta lumii o imagine rea despre iranience”, a declarat viceministrul iranian al Culturii, Hossein Noushbadi. ”Indiferent dacă este artistă sau nu, femeia iraniană este simbolul castităţii şi al inocenţei, deci o astfel de atitudine nepotrivită ca aceea care a avut loc recent la Festivalul de la Cannes nu este conformă cu principiile noastre religioase”, a adăugat acesta. Sărutul Leilei Hatami pe obrazul lui Gilles Jacob este ”un simplu obicei, un fapt obişnuit în Occident”, a declarat, la rândul său, preşedintele festivalului, luni, pe Twitter, încercând să tempereze furia autorităţilor iraniene la adresa actriţei. ”Eu am sărutat-o pe obraz pe doamna Hatami. În acel moment, ea reprezenta pentru mine întreaga cinematografie iraniană, apoi a redevenit ea însăşi”, a adăugat Gilles Jacob. ”Această polemică bazată pe un obicei banal din Occident nu ar trebui, deci, să aibă loc”, a adăgat acesta.

Potrivit legii islamice, aflată în vigoare în Iran după Revoluţia din 1979, femeile nu pot avea niciun fel de contact fizic cu bărbaţi străini de familiile lor. Potrivit site-ului liderului suprem iranian, ayatolahul Ali Khamenei, este totuşi permis unui musulman să strângă mâna unui non-musulman, dar numai dacă poartă mănuşi şi fără să exercite presiune în timpul acelei strângeri de mâini. Conservatorii iranieni au reclamat, la rândul lor, aplicarea strictă a legii privind portul vălului islamic în locurile publice, după o campanie pe internet în cadrul căreia câteva sute de iranience au apărut fără văl. Liderii religioşi se tem că iranienii, în special tinerii, vor renunţa la valorile islamice, pentru un mod de viaţă occidental. Pentru a se asigura că femeile respectă cu stricteţe regulile referitoare la ţinutele vestimentare acceptate pe stradă, Poliţia iraniană a creat, în urmă cu mai bine de zece ani, ”o unitate de moralitate”, care acordă amenzi sau le arestează pe femeile care poartă vălul islamic într-un mod necorespunzător. Preşedintele iranian, Hassan Rohani, un moderat ales în această funcţie în iunie 2013, după ce a făcut campanie pentru mai multe libertăţi culturale şi sociale, a cerut Poliţiei, în octombrie 2013, să dea dovadă de toleranţă în privinţa vălului islamic.