Festivalul „După Datina Străbună” a reînviat tradiţiile de iarnă la Cumpăna

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Festivalul „După Datina Străbună” a reînviat tradiţiile de iarnă la Cumpăna

Cultură 17 Decembrie 2007 / 00:00 1197 accesări

Consiliul Local Cumpăna a demarat, la jumătatea acestui an, proiectul cultural transfrontalier româno-bulgar „Săptămîna tinerilor artişti”, finanţat de Uniunea Europană prin programul PHARE CBC 2005. În cadrul acestui program a avut loc, ieri, la Cumpăna, cea de-a VI-a ediţie a Festivalului Naţional de Datini şi Obiceiuri de Iarnă, intitulat „După Datina Străbună”. Organizat de Consiliul Local Cumpăna, în colaborare cu Consiliul Judeţean Constanţa şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Constanţa, festivalul s-a deschis cu aşezarea „Porţii Prieteniei” la intrarea în comună şi cu sfinţirea acesteia de către un sobor de preoţi din localitate. Poarta, sculptată în lemn şi înaltă de cinci de metri, a fost oferită de autorităţile locale din localitatea Horea, comuna Alba, cu care comuna Cumpăna este înfrăţită. „Am adus această poartă de la aproape 800 de kilometri distanţă. Am dăruit-o cu mult drag, ca să arătăm că noi, cei din Ţara Moţilor, sîntem alături de dobrogeni”, a declarat primarul localităţii Horea, Corneliu Olaru.

Slujba de sfinţire a „Porţii Prieteniei” a fost urmată de o paradă a costumelor populare, care s-a desfăşurat pe Şoseaua Constanţei din Cumpăna, la care au participat 18 ansambluri folclorice din diferite zone etnografice ale ţării: Constanţa, Prahova, Botoşani, Sălaj, Dîmboviţa, Dolj, Mehedinţi, Alba, Brăila şi Braşov, dar şi trei grupuri folclorice din Bulgaria. Îmbrăcaţi în costume populare specifice zonei pe care au reprezentat-o, membrii ansamblurilor folclorice au defilat de la intrarea în localitatea Cumpăna pînă în faţa Casei de Cultură, unde au fost primiţi, conform tradiţiei, cu mere, nuci şi covrigi.

Pe scena Casei de Cultură au urcat, pe rînd, ansamblurile, care au prezentat publicului colinde, cîntece şi dansuri populare. Pe scenă au evoluat şi artişti de marcă ai muzicii populare româneşti: Ştefan Vlad, Nicuşor Iordan, Ioan Dordoi, Felix Gălan, Elisabeta Turcu şi Sofia Vicoveanca. „Sîntem un popor bogat spiritual. Multe tradiţii şi obiceiuri de o rară frumuseţe şi de o deosebită valoare spirituală sînt concentrate în jurul celor două mari sărbători de iarnă: Crăciunul şi Anul Nou. De aceea, am dorit, prin acest festival, să readucem în atenţie o parte din tradiţiile noastre româneşti şi colindele eterne ale copilăriei”, a declarat primarul comunei Cumpăna, Mariana Gîju.



12