SPIRITUALITATE DE RIT VECHI Sâmbătă, trecut de ora prânzului, centrul oraşului Constanţa a răsunat de ecourile cântecului popular şi a strălucit în culorile portului tradiţional al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, în cadrul celei de-a X-a ediţii a Festivalului Interetnic al Obiceiurilor, Portului şi Tradiţiilor Minorităţilor Naţionale. Parada a 13 din cele 43 de comunităţi locale ale ruşilor lipoveni i-a luat puţin prin surprindere pe constănţeni, oferind un spectacol inedit de muzică şi culoare, o trecere în revistă rapidă a specificului tradiţional-folcloric, menit însă a stârni curiozitatea asupra mesajului cultural şi artistic al unei etnii minoritare. A urmat un spectacol al cântecului şi dansului popular rus la Teatrul Naţional de Operă şi Balet Oleg Danovski în care s-au prezentat publicului ansambluri din 2 Mai, Sarichioi, Burduşani, Brăteşti, Manolea, Mahmudia, Periprava, Carcaliu, Slava Cercheză, Ghindăreşti, Brăila şi Iaşi. Invitate de onoare au fost două ansambluri din Federaţia Rusă, care, printr-un repertoriu unic, să familiarizeze publicul român cu elemente folclorice ruseşti autentice. Este vorba despre ansamblul Slavienski Zador, originar din zona Moscovei, din raionul Colomna, şi despre Semeiskie din Ulan-Ude, din Republica Buriatia. Un alt moment special a fost apariţia pe scenă a ansamblului Karadeniz reprezentând Uniunea Democrată a Tătarilor din România.

Patrimoniul cultural al ruşilor lipoveni este păstrat cu sfinţenie religioasă, fiind o consecinţă a exilului. Ruşii lipoveni din România sunt credincioşi ortodocşi de rit vechi, cunoscuţi în întreaga lume sub denumirea de staroveri (de credinţă veche) sau staroobreadţi (de rit vechi). Schisma religioasa care a avut loc în Rusia în secolul al XVII-lea şi prigoana declanşată asupra celor care se împotriveau reformei a determinat sute de mii de ruşi staroveri să îşi părăsească patria natală şi să migreze în diferite colţuri ale lumii. Se estimează că popularea zonelor geografice locuite de lipoveni s-a produs în decursul secolului al XVIII-lea, însă este greu de precizat regiunile Rusiei din care provin staroverii care s-au aşezat pe teritoriile româneşti. Primele aşezări cunoscute ale ruşilor-lipoveni sunt cele din Bucovina. Istoricii nominalizează satul Lipoveni sau Sokolinţi, cum este numit de către localnici, din judeţul Suceava, ca fiind cea dintâi localitate înfiinţată în 1724. În Dobrogea, prezenţa staroverilor este asociată cu migrarea cazacilor conduşi de atamanul Ivan Nekrasov, ca urmare a incursiunilor declanşate împotriva lor de autorităţile ţariste. Migrarea populaţiei căzăceşti se întinde pe întreaga perioadă a secolului al XVIII-lea. Din 1740-1741, localitatea Sarichioi din judeţul Tulcea devine un centru important al cazacilor nekrasovi, cu o impresionantă organizare a vieţii sociale după regulile Legământului lui Ignat. Alte sate lipoveneşti ce datează din secolul al XVIII-lea sunt Slava Rusă, Carcaliu şi Jurilovca.

UN PATRIMONIU ETNIC BOGAT Dobrogea este poate cea mai interesantă şi bogată regiune a României prin multitudinea patrimoniului său interetnic. Valorile specifice ale tuturor comunităţilor care locuiesc şi interacţionează de secole în bună vecinătate reprezintă cu siguranţă cea mai de preţ bogăţie a acestei regiuni, o calitate unică într-un moment în care diferenţele culturale şi multiculturalitatea tind să se estompeze în urma progresului rapid al tehnologiilor informaţionale care fac posibilă comunicarea internaţională în timp real şi în timp ce distanţele şi graniţele naturale îşi pierd treptat din importanţă. Festivalul Interetnic al Obiceiurilor, Portului şi Tradiţiilor Minorităţilor Naţionale îşi propune dezvoltarea, transmiterea şi popularizarea în rândul populaţiei majoritare, dar şi al fiecărui grup etnic în parte, a valorilor spirituale specifice fiecărei minorităţi. Festivalul a fost organizat de Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Ministerul Culturii, cu sprijinul Primăriei Constanţa.