Festivalul Internaţional „Zile şi Nopţi de Literatură”, care s-a desfăşurat, în perioada 8 – 11 iunie, la Mangalia şi Neptun, a ajuns la final. Cea de-a VI-a ediţie a amplului eveniment cultural, care a fost organizat de Uniunea Scriitorilor din România (USR), Institutul Cultural Român (ICR), în parteneriat cu Primăria Mangalia, s-a încheiat, ieri, cu festivitatea de decernare a premiilor festivalului.

În deschiderea festivităţii de premiere, care a avut loc la Casa de Cultură din Mangalia, vicepreşedintele ICR, Tania Radu, a declarat că scriitorii trebuie iubiţi şi sprijiniţi, pentru că acestea priesc creaţiei. Tania Radu a aprecizat că, încă de anul trecut, în cadrul ICR a fost înfiinţat Centrul Naţional al Cărţii, care finanţează traducătorii de autori români de peste hotare, precum şi revistele străine care se ocupă cu aşa-numitele „studii româneşti”. Mai mult, acest centru va finanţa rezidenţa scriitorilor români în străinătate, precum şi pe autorii de peste hotare care vin în România.

Primul care a urcat pe scenă a fost reprezentantul editurii „Suhrkamp” din Germania, Raimund Fellinger, care a fost distins cu premiul pentru editarea şi promovarea literaturii române în lume. Înfiinţată în 1950, editura s-a axat pe literatura germană a secolului XX, precum şi pe operele care analizează condiţia umană în termeni teoretici sau estetici, publicînd, totodată, şi autori tineri şi laureaţi ai premiului Nobel pentru literatură. Printre scriitorii români publicaţi de editura germană se numără Mircea Cărtărescu, Filip Florian, Ştefan Bănulescu, Max Blecher, Paul Celan, Emil Cioran, Ioan Petru Culianu, Mircea Eliade, Mircea Dinescu, Paul Goma, Eugen Simion şi Tudor Arghezi.

Juriul celei de-a VI-a ediţii a Festivalului Internaţional „Zile şi Nopţi de Literatură”, format din Nicolae Manolescu ( preşedintele USR), Tania Radu şi Gabriel Dimisianu, a mai acordat şi două premii pentru traduceri din literatura română, acestea fiind obţinute de directorul Institutului Cervantes din Bucureşti, Joaquin Garrigos şi de Marco Cugno din Italia. Joaquin Garrigos a studiat filologia şi dreptul, iar înainte de anul 1989 a mers la cursurile de vară de limba română. „Traducătorul face mai mult decît să transpună procesul de creaţie în altă limbă, el răspunde şi de difuzarea literaturii străine în ţara sa. El îi convinge pe editori să publice”, a explicat Garrigos. Directorul Institutului Cervantes din Bucureşti a tradus opere de Liviu Rebreanu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Norman Manea, Camil Petrescu, Mihail Sebastian, Liliana Popescu şi Max Blecher. La rîndul său, traducătorul Marco Cugno a declarat că a învăţat limba română la vîrsta de 26 de ani, cînd a venit în România ca primul lector de limba italiană de după reluarea legăturilor româno-italiene. „Eram un italienist, am devenit un românist. Am învăţat citind poeziile autorilor tineri de la acea vreme”, a spus Cugno. Prima traducere din limba română a italianului a fost piesa „Iona” de Marin Sorescu, iar primul volum a fost o antologie aparţinînd poetului Tudor Arghezi. Cea mai recentă traducere a sa este un volum de Paul Goma.

Premiul festivalului pentru contribuţia la lărgirea frontierelor literare i-a revenit scriitorului de origine maghiară, George Szirtes, care locuieşte, în prezent, în Marea Britanie. Szirtes scrie poezie, dar a realizat şi traduceri din limba maghiară, pentru care a primit şi cîteva premii prestigioase.

Evgheni Evtuşenko, cîştigătorul Premiului „Ovidius”

Ultimul care a urcat pe scena Casei de Cultură, pentru a ridica Premiul „Ovidius” din acest an al Festivalului Internaţional „Zile şi Nopţi de Literatură” a fost Evgheni Evtuşenko. Acesta a lansat, tot ieri, romanul „Să nu mori înainte de moarte”, publicat în România de Editura „CD Press”. „Acest roman este, în primul rînd, un fel de jurnal intim şi reprezintă şi mărturisirile personale despre cele patru soţii pe care le-am avut”, a spus scriitorul. Romanul „Să nu mori înainte de moarte” a fost tradus în mai multe limbi străine, printre care şi engleză. Cartea este un amestec de fericire şi necaz şi nu este nici memorialistică, nici o carte de politică, nici un roman istoric. „Politica ocupă un rol prea important în viaţa noastră. Cei ce nu recunosc că îi interesează politica ar putea fi consideraţi laşi”, a declarat autorul.

La primirea premiului „Ovidius”, scriitorul rus Evgheni Evtuşenko s-a declarat încîntat de alegerea juriului, cu atît mai mult cu cît România fost prima ţară străină pe care a vizitat-o, iar româna a fost prima limba în care i-au fost traduse poeziile.