Cea de-a doua ediţie a Festivalului „Zilele Basarabiei“ a avut deschiderea oficială, ieri, în aula „Adrian Rădulescu“ a Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC). Aniversarea celor 91 de ani care au trecut de la Unirea Basarabiei cu Ţara Mamă a fost un eveniment cu mare încărcătură emoţională pentru cei prezenţi: istorici, oameni de cultură sau studenţi.
La eveniment s-au aflat Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, subprefectul Mircea Iustian, prorectorul pentru probleme de învăţămînt al Universităţii „Ovidius“, prof. univ. dr. Marian Cojoc, prorectorul pentru relaţii interuniversitare şi studenţi străini, prof. univ. dr. Nicolae Dură, precum şi - în calitate de gazdă - directorul adjunct al MINAC, Gabriel Custurea. Printre invitaţii care au luat cuvîntul s-au aflat şi istoricul Ion Varta, deputat independent în Parlamentul Republicii Moldova şi directorul Institutului „Fraţii Golescu“, Mihai Nicolae. „Basarabia este trup din trupul ţării noastre (...). Se vorbea atît de frumos în casa mea despre nordul Bucovinei şi despre Basarabia“, a mărturisit Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. Ierarhul tomitan a evocat şi personalitatea regretatului Grigore Vieru, care a încetat din viaţă pe 18 ianuarie 2009. „În poetul Grigore Vieru se simte toată istoria zbuciumată şi valoarea intrinsecă a acestui ţinut (n. r. Basarabia). „Despre Basarabia am auzit din pruncie“, a mărturisit prof. univ. dr. Nicolae Dură. Acesta a mărturisit că a avut şansa să aibă o învăţătoare din Basarabia, Maria Grosu, care se refugiase cu familia de la Bălţi şi care le-a oferit lui şi colegilor adevărate lecţii de istorie şi de patriotism. Acesta a mai spus că, de mic, a avut prilejul să asiste la discuţii pe care părinţii săi le avea cu preotul Baconski, tatăl poetului Anatol Baconski.
Prof. univ. dr. Marian Cojoc, prorector al Universităţii „Ovidius“: „E greu să vorbeşti de Basarabia fără a te implica emoţional“
„Este foarte greu să vorbeşti de Basarabia fără a te implica emoţional. Simt, totuşi, nevoia unei anumite detaşări, pentru a ne putea rosti ideile în mod coerent, pentru ca mesajul nostru să ajungă acolo unde trebuie, nu să fie auzit, ci ascultat“, a precizat prorectorul pentru probleme de învăţămînt al Universităţii „Ovidius“, prof. univ. dr. Marian Cojoc. Pentru a trece peste acest impediment, prof. univ. dr. Marian Cojoc a precizat că este nevoie de depăşirea etapei emoţionale în abordarea problemei Basarabiei şi a Unirii, depăşirea unui autentic complex discursiv şi abordarea stării actuale într-o formă pragmatică.
La eveniment au fost prezenţi şi decanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii „Ovidius”, conf. univ. dr. Daniel Flaut, precum şi secretarul ştiintific al facultăţii, conf. univ. dr. Florin Anghel, implicaţi în organizarea festivalului. Organizatorii manifestării au ţinut să îi mulţumească în mod special preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Daniel Constantinescu, pentru sprijinul acordat în organizarea festivalului „Zilele Basarabiei“. Prima zi a festivalului s-a încheiat cu un recital de poezie închinat memoriei regretatului poet Grigore Vieru, susţinut de poeta Ana Ruse, membră a Asociaţiei „Pro Basarabia“.
Festivalul „Zilele Basarabiei“ continuă şi astăzi, de la ora 9.30, în Sala Senatului Universităţii „Ovidius“, unde este organizată o masă rotundă cu tema „27 Martie 1918” şi semnificaţia evenimentului în istoriografiile din România şi Republica Moldova. Mîine, de la ora 15.30, la Palatul Copiilor, studenţii anului I ai Facultăţii de Arte - Universitatea „Ovidius”, Specializarea Artele spectacolului (Actorie) vor prezenta piesa „Piatra din casă” de Vasile Alecsandri. Spectacolul va fi urmat de seară folclorică şi de un program de muzică uşoară. Coordonatorii manifestării, ajunsă la cea de-a doua ediţie, sînt: Organizaţia Studenţilor Basarabeni Constanţa, Arhiepiscopia Tomisului, Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice şi Facultatea de Arte din cadrul Universităţii „Ovidius”. Evenimentul este realizat în parteneriat cu Consiliul Judeţean Constanţa, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii şi Palatul Copiilor.