MANIFESTĂRI ŞTERSE Accidentul aviatic din Apuseni, în urma căruia şi-au pierdut viaţa pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion, şi-a pus amprenta asupra manifestărilor organizate la Constanţa cu ocazia aniversării a 155 de ani de la Unirea Principatelor Române - Ţara Românească şi Moldova - sub conducerea unui singur domnitor, Alexandru Ioan Cuza. Potrivit unui ordin al ministrului Apărării, Mircea Duşa, manifestările organizate pe faleza din faţa Comandamentului Flotei, din Constanţa, au fost restrânse ca amploare, de data aceasta activităţile rezumându-se doar la intonarea imnului naţional şi defilarea trupelor militare, după ce, în prealabil, a avut loc o expunere privind semnificaţia zilei. Faţă de alţi ani, de data aceasta militarii prezenţi la festivitate nu s-au prins în celebra „Horă a Unirii“. „Trebuie să fim solidari cu victimele tragediei aviatice din Munţii Apuseni şi, de aceea, ceremonialul dedicat Unirii a fost unul restrâns”, a declarat prefectul Eugen Bola. El a adăugat că zilele de 5 şi 24 ianuarie vor rămâne de neşters din istoria României. „Sunt zilele în care forţele politice din Moldova şi Ţara Românească şi-au unit forţele pentru binele comun. Au lăsat la o parte ranchiuna şi interesele de grup şi au înfăptuit „Mica Unire“, alegându-l totodată pe Alexandru Ioan Cuza domnitor în cele două principate. Ziua de 24 ianuarie 1859 a deschis şirul sărbătorilor naţionale, iar românii au învăţat prin unitate să învingă toate vicisitudinile istoriei”, a declarat prefectul Eugen Bola. La rândul său, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Constanţa Cristian Darie a declarat că evenimentul din urmă cu 155 de ani are o importanţă covârşitoare chiar şi pentru Dobrogea, care avea să se alăture celor două principate 20 de ani mai târziu, la 14 noiembrie 1878, când ţinutul dintre Dunăre şi Mare a revenit la patria mamă.

FILMUL ISTORIC Unirea Ţării Româneşti cu Moldova s-a înfăptuit la 24 ianuarie 1859, sub conducerea unui singur domnitor - Alexandru Ioan Cuza. Iniţial, la 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor în Moldova, iar apoi, la 24 ianuarie în acelaşi an, Cuza a fost ales ca domnitor în Ţara Românească. Aşa s-au unit Moldova şi Ţara Românească şi s-au născut Principatele Unite. Actul de voinţă politică al celor două principate româneşti a constituit prima etapă în crearea României Mari, care avea să fie înfăptuită la 1 Decembrie 1918. Potrivit documentelor care se regăsesc, în prezent, în Arhivele Naţionale, ziua de 24 ianuarie a fost aniversată la Constanţa, pentru prima dată, în anul 1904.

Unirea, prin ochii oamenilor politici

Evenimente dedicate „Micii Uniri“ au avut loc şi în alte localităţi din judeţ, dar şi din ţară. Ample manifestări au avut loc la Focşani şi la Iaşi, unde, spre exemplu, au participat mai multe oficialităţi ale statului. Din păcate pentru unele dintre acestea, apariţia la ceremoniile dedicate Unirii nu a fost privită cu ochi buni. Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a fost fluierat, la Iaşi, de mai mulţi participanţi. Dincolo de acest incident, manifestările de la Iaşi şi Focşani au fost, la rândul lor, umbrite de tragedia din Apuseni, iar în memoria celor două victime au fost ţinute momente de reculegere. Cu ocazia acţiunilor de la Iaşi, Antonescu a declarat că Unirea nu ar fi fost posibilă fără conlucrarea tuturor taberelor politice şi intelectuale ale vremii, el adăugând că 24 ianuarie 1859 marchează demararea unei profunde reforme structurale şi legislative, fiind o etapă esenţială în cristalizarea statului naţional. La rândul său, ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, Dan Şova, a declarat, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române, că oamenii politici au datoria de a redefini constant şi de a da substanţă şi concreteţe idealurilor proiectului generaţiei paşoptiste.