O fetiţă de 5 ani a fost ucisă, vineri, într-un atac cu mortieră care a avut loc în regiunea separatistă pro-rusă Lugansk, au anunţat autorităţile de la Kiev, acuzându-i pe rebeli pentru atac. ”Combatanţii din autoproclamata republică Lugansk care au ocupat poziţii la Slovianoserbsk au lansat un atac cu mortiere asupra satului Triohizbenka. O fetiţă de 5 ani a fost ucisă, iar mama sa a fost grav rănită”, a anunţat purtătorul de cuvânt al armatei, Andrei Lissenko. Aflată sub controlul forţelor ucrainene, localitatea Triohizbenka este situată la doi kilometri de poziţiile ocupate de rebelii pro-ruşi. Drama a avut loc în momentul în care fetiţa şi mama ei se aflau în drum spre un dispensar, a adăugat guvernatorul regiunii Lugansk, Ghennadi Moskal.

Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, a declarat vineri că ”nu există în lume un loc mai periculos ca Donbas”, zonă în care se află regiunile separatiste Donețk și Lugansk. Totodată, Poroșenko a insistat pentru respectarea acordurilor de la Minsk care au permis instituirea unui regim de încetare a focului în estul Ucrainei. Liderul de la Kiev a subliniat că Misiunea OSCE are un rol-cheie în rezolvarea conflictului din estul Ucrainei. De altfel, 261 de observatori internaționali din partea OSCE au fost trimiși în Ucraina, 112 dintre ei aflându-se în regiunile estice. Situaţia din estul Ucrainei s-a deteriorat în ultimele zile, provocând temeri în legătură cu riscul unui război total, odată cu sosirea trupelor şi tancurilor ruse, confirmată de NATO. Moscova, care a respins orice implicare în conflictul soldat cu peste 4.000 de morţi de la jumătatea lunii aprilie, a negat vehement informaţiile cu privire la prezenţa trupelor ruse în estul Ucrainei.

ULTIMATUM PENTRU FRANȚA Franţa are termen până la sfârşitul lui noiembrie să livreze prima navă de război de tip Mistral Rusiei, dacă nu vrea să se expună unor cereri serioase de compensaţii, a declarat, vineri, o sursă rusească. Două nave de tip Mistral, bastimente de protecţie şi comandament vândute de Franţa Rusiei în 2011, cu 1,2 miliarde de euro, se află în centrul unei încurcături diplomatico-militare, după ce preşedintele francez, François Hollande, a decis să lege livrarea lor de soluţionarea politică a crizei din Ucraina. Moscova a afirmat la sfârşitul lui octombrie că a fost invitată să primească, pe 14 noiembrie, prima dintre aceste nave - „Vladivostok“. Anunţul a fost dezminţit imediat de către constructor şi Guvernul francez, pe fondul criticilor statelor NATO. Ministrul francez al Apărării a declarat miercuri că nicio dată de livrare a unui portelicopter de tip Mistral către Rusia nu poate să fie stabilită în acest stadiu.

Problema spinoasă a navelor polivalente de tip Mistral va fi abordată în întâlnirea dintre preşedinţii francez, François Hollande, şi rus, Vladimir Putin, la Summitul G20 de la Brisbane, sâmbătă şi duminică. În cazul în care hotărăşte să livreze navele polivalente - care pot transporta 16 elicoptere, patru şalande de debarcare, 13 tancuri, un stat major, 450 de infanterişti sau un spital de campanie -, Franţa va produce nemulţumire în Polonia şi ţările baltice, care consideră că se află în prima linie împotriva Rusiei şi se tem de imprevizibilitatea acesteia. Invers, o anulare riscă să plaseze Franţa într-o poziţie dificilă, de partener care nu-şi onorează contractele. Iar o asemenea decizie ar impune ţării penalităţi importante, în contextul în care finanţele sunt pe roşu.

VINOVATUL DE SERVICIU Rusia a acuzat vineri misiunea de observatori a OSCE desfăşurată în Ucraina că susţine autorităţile de la Kiev în conflictul dintre forţele ucrainene şi separatiştii pro-ruşi. ”Moscova este preocupată în legătură cu modalitatea de lucru din ultimul timp a misiunii speciale OSCE în Ucraina. A lăsat impresia că toate eforturile vizează acordarea de ajutor şi susţinere doar pentru una dintre părţile conflictului, autorităţile de la Kiev. Observatorii OSCE în Ucraina oferă în rapoartele lor informaţii detaliate cu privire la deplasarea forţelor rebele din regiunile Doneţk şi Lugansk din estul ţării, dar ignoră informaţiile privind pregătirile militare şi concentrarea trupelor de atac ale forţelor ucrainene. În plus, observatorii nu menţionează numeroasele cazuri prin care militarii ucraineni încalcă nu doar acordurile de la Minsk din 5 septembrie, cu privire la încetarea focului, ci şi normele de drept umanitar internaţional. Această politică a conducerii misiunii riscă să submineze încrederea cu privire la activitatea sa”, subliniază Ministerul rus de Externe. În acest context, Moscova reaminteşte observatorilor OSCE că ”principalul obiectiv stabilit în mandatul lor este să contribuie la diminuarea tensiunilor şi la instaurarea păcii, stabilităţii şi securităţii în Ucraina”.