După patru ani de guvernare, partidul conservator Fidesz al premierului Viktor Orban pare favorit la alegerile legislative din Ungaria, amploarea victoriei fiind singura necunoscută a scrutinului de duminică. Spre deosebire de opoziţia de stânga, care s-a făcut puţin auzită şi a fost slab organizată, Fidesz a desfăşurat o campanie foarte activă, dominată de promisiunile vizând reducerea în total cu 20% a facturilor la gaze şi electricitate pentru populaţie. ”Am transformat şi reînnoit Ungaria, am făcut dintr-o maşină cu roţile dezumflate o maşină de curse”, le-a spus premierul Viktor Orban, sâmbătă, susţinătorilor, la o amplă manifestaţie la Budapesta. Partidul său - al cărui slogan ”Ungaria o duce mai bine” este omniprezent pe ziduri, la posturile de radio sau la televiziuni - este cotat în sondajele de opinie cu puţin sub 50% din voturi. Principalul adversar, alianţa de stânga condusă de socialişti, este cotată cu 30%, în timp ce partidul de extremă dreapta Jobbik are între 15 şi 18%. Aproximativ 20% dintre alegători nu s-au decis încă asupra votului.

Unul dintre liderii alianţei de stânga, Gordon Bajnai, fost premier independent în perioada 2009-2010, a avertizat în legătură cu lipsa de credibilitate a sondajelor, afirmând că ”acestea funcţionează corect doar în democraţii”. La rândul lor, experţii consideră că Fidesz nu are cum să piardă la alegerile de duminică. ”Cel mai probabil, va fi o victorie apropiată de majoritatea de două treimi, fie puţin peste, fie puţin sub acest prag”, spune Peter Tolgyessy, coautor al Constituţiei din 1989 şi fost membru al Fidesz, formaţiune pe care a părăsit-o în 2010. Dacă Fidesz va rămâne sub pragul acestei supermajorităţi, scena politică de la Budapesta va fi puţin mai animată, iar partidul conservator va fi nevoit să coopereze cu opoziţia de stânga, ceea ce îi va complica viaţa, adaugă Peter Tolgyessy. În 2010, conservatorii premierului Viktor Orban au câştigat 52,7% din voturi, ceea ce le-a asigurat o majoritate de două treimi din mandatele Parlamentului. În acest context, premierul Viktor Orban a fost criticat dur că s-a folosit abuziv de această poziţie, pentru a modifica profund Ungaria, fără consultări sau dezbateri, cu obiectivul declarat de a elimina corupţia şi de a elibera ţara de povara datoriei externe, moştenită în anii de criză din 2008. Cu o nouă Constituţie, Orban a dorit astfel să impună valori dragi lui - creştinismul şi familia tradiţională. Noua Constituţie, adoptată la sfârşitul lui 2011, i-a permis, de altfel, să-şi consolideze controlul asupra tuturor instituţiilor puterii şi contraputerii, precum Justiţia şi presa, dar şi economia şi cultura. Guvernul a afirmat însă că a repus ţara în mişcare: economia a înregistrat o creştere de 1,2% în 2013, şomajul este la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, deficitul a fost adus sub pragul de 3%.

Pentru următorii patru ani, Viktor Orban a promis relansarea industriei, deşi politica sa agresivă de impozitare a multinaţionalelor a dus la o reducere sensibilă a investiţiilor străine. În acest context, Viktor Orban, care s-a remarcat prin discursurile înflăcărate împotriva regimului comunist, rămâne popular în ţară. Derivele sale autocrate au provocat îngrijorare în UE, deşi Bruxelles-ul s-a arătat discret în legătură cu evoluţiile de la Budapesta, în ultimii doi ani. ”UE a abandonat Ungaria în 2012”, afirmă politologul Laszlo Lengyel, de la Institutul de Studii Financiare şi Politice din Budapesta. ”Ungaria este o ţară mică şi, atâta vreme cât politica lui Orban nu este contagioasă, UE nu va face nimic”, subliniază expertul.