Pavilionul Expoziţional Constanţa a găzduit, ieri, un inedit show culinar susţinut de trei maeştri bucătari cu experienţă: Horia Vîrlan, Robert Voicu şi Mircea Iovan. Evenimentul, adresat reprezentanţilor celor mai importante localuri de pe litoral, a vizat prezentarea de soluţii şi tehnologii inovative pentru activitatea din restaurante. În timpul de… rumenire a unui curcan preparat în prosciuto, cu sos de piper verde, specialiştii amintiţi au remarcat faptul că, la Constanţa, specificul preparatelor pescăreşti este încă insuficient exploatat, iar la nivel naţional, lipsa localurilor cu un anumit specific culinar este sensibilă. Vestea bună, din punctul lor de vedere, este că anumite ramuri, cum ar fi bucătăria italienească, chinezească, orientală şi chiar franceză, se bucură de un interes crescând. Horia Vîrlan ne-a mărturisit că „bucătăreşte de când se ştie”, iar pasiunea sa constantă pentru arta culinară l-a purtat, de-a lungul anilor, în bucătării din zone geografice diverse. Profitând de experienţa sa de apreciat, am fost curioşi să aflăm care sunt tendinţele de adaptare la criză în localurile „de fiţe” din Occident.

Reporter (Rep.): Până la câte „stele” se ridică criza în bucătăriile europene?

Horia Vîrlan (H.V.): Restaurantele cu stele Michelin din întreaga Europă se transformă în... braserii de foarte bună calitate, unde serviciile sunt mult mai lejere, nu în privinţa calităţii, cât a decorului sau a servirii mai rapide, devin mai populare. Pentru că este criză peste tot, oamenii refuză să mai lucreze pe salarii mici, iar activităţile comerciale, şi în acest domeniu, se restrâng.

Rep.: Ce sfat le oferiţi managerilor restaurantelor constănţene?

H.V.: Fiecare bucătărie a unui restaurant trebuie să aibă o identitate, trebuie să depăşim vremurile când toate unităţile aveau un reţetar standard, iar toată lumea gătea la fel. Doar aşa publicul va fi tentat să intre într-un local şi să guste specialităţi pe care nu le găseşte în alte locuri. Educaţia culinară se dobândeşte. Suntem „occidentalizaţi” de doar 20 ani şi, sub acest aspect, încă suntem în tranziţie.

Rep.: Ce comandă VIP-urile din România?

H.V.: Preparate italieneşti, pentru că acestea s-au impus lejer pe piaţă, fructe de mare, pentru că par „fancy” sau muşchi de vită „făcut foarte bine”, ceea ce este impropriu spus...

Rep.: Care este cel mai scump meniu pe care l-aţi preparat?

H.V.: Sufleu de crab de Alaska. Lucram în Marea Britanie şi costa cam 78 de lire o porţie mică. În România nici nu se mănâncă crab, doar raci.

Rep. La ce nivel se situează gastronomia autohtonă?

H.V.: N-aş vrea să-i subestimez pe vecinii din jurul ţării noastre, dar evoluţia permanentă a gastronomiei româneşti beneficiază de o apreciere în creştere, chiar dacă românii sunt foarte critici cu ei înşişi.

Rep.: Ce părere aveţi despre părerea unora că bărbaţii gătesc mai bine decât femeile?

H.V.: Este o meserie grea, potrivită mai degrabă bărbaţilor decât femeilor. Dar asta nu înseamnă că bărbaţii sunt mai buni decât femeile.