MESERII VECHI DE SUTE DE ANI Tradiţiile şi obiceiurile definesc identitatea unui popor! Aşa cum portul tradiţional românesc ne defineşte (reprezintă) ca români şi suntem recunoscuţi pentru interpretarea cântecelor populare însoţite de veşminte specifice, aşa şi romii, un popor nomad, fără identitatea unui spaţiu propriu, se definesc prin meseriile pe care le practică. Însă, din păcate, meşterii precum argintar, căldărar, hămar, fierar, rudar, ceaunar, împletitor, lăutar, gabor sau pielar sunt pe cale de dispariţie din cauză că doar generaţiile îmbătrânite mai practică aceste meşteşuguri. Ce-i drept, mai rar, unul dintre motive este faptul că nu au o motivaţie financiară. Tinerii, chiar dacă şi-ar dori să moştenească meseriile părinţilor, nu beneficiază de un sprijin suficient de mare din partea autorităţilor, din contră, sunt obligaţi să opteze pentru cu totul alt gen de meserii, iar, în timp, tradiţia se pierde. Despre bani, nu se poate spune că nu sunt pentru că Uniunea Europeană alocă sume importante pentru promovarea tradiţiilor şi reîntoarcerea la produsele confecţionate manual.

GENERAŢII ÎMBĂTRÂNITE La Zilele Romano ButiQ, care se desfăşoară la Constanţa până pe 8 iulie, a venit şi Mihai Stoian, un meseriaş de etnie romă ajuns la 61 de ani, născut în comuna Cârjelari, din judeţul Tulcea, care se ocupă de prelucrarea manuală a fierului. În puţine cuvinte, este fierar şi, ca restul meşteşugarilor de vârsta sa, a deprins meseria de la părinţii săi. A venit în Constanţa şi aici şi-a întemeiat o familie. „Din meseria pe care încă o practic mi-am întreţinut familia. Am învăţat-o de la vârsta de 15 ani şi de aproape jumătate de secol o practic pentru că îmi place. De la tatăl meu am învăţat-o. Am stat foarte mult lângă el. Este un meşteşug foarte vechi”, a spus bărbatul. Din mâinile lui Mihai Stoian ies potcoave, capcane pentru şoareci şi şobolani, curăţitoare de porumb şi făraşe. „Îmi ies foarte multe lucruri. Confecţionez sule de cusut pentru hamuri. Astea se folosesc pentru găurit. Acolo unde nu intră acul, găureşte sula şi intră cosoiul. Fac coşcoave, care sunt mai puternice decât cuiul, şi şfredel românesc pentru cipuri de butoaie. Ştiu să confecţionez şi foarfece de tot felul, chiar şi din cele mici pentru manichiură”, a povestit nea Mihai. Însă, copiii săi nu îi vor duce mai departe meseria, iar meşteşugul riscă să se piardă. „Copiii mei sunt muzicanţi, au zis că nu le place şi n-au vrut să practice meseria de fierar. E păcat! Trebuie să-i învăţăm pe tineri să ne ducă mai departe tradiţia”, subliniază Mihai Stoian.

PROMOVARE PE BANI EUROPENI Tocmai ăsta e şi scopul Romano ButiQ, manifestare aflată într-un tur al litoralului românesc. Organizatorii vor să-i stimuleze pe meşteşugarii romi să-şi practice meseriile şi, în acelaşi timp, ele să devină activităţi profitabile. Obiectivul proiectului este crearea unei reţele sociale la nivel naţional, formată din meseriaşi tradiţionali, care vor coopera, vor face schimb de informaţii şi vor plasa produse.