Orchestra Filarmonică Naţională din Belgrad se confruntă cu probleme financiare apărute pe fondul recesiunii economice şi cere sprijinul iubitorilor de muzică din Serbia. ”Orchestra Filarmonică Naţională, cu o tradiţie de 85 de ani şi un bogat repertoriu, poate acum cînta la tine acasă, contra unei sume rezonabile”, aşa sună un anunţ autoironic, pe care instituţia l-a publicat într-un ziar local, prin care cei 96 de interpreţi profesionişti caută contracte pentru nunţi, înmormîntări, botezuri, zile de naştere, divorţuri, petreceri pentru zile onomastice sau inaugurări. ”Avem costume adecvate oricărei ocazii”, mai notează anunţul.

Peste tot în lume, din SUA în Japonia, instituţiile de muzică clasică se confruntă cu probleme financiare. Filarmonica din Belgrad a adoptat o tactică neobişnuită pentru a face faţă crizei economice mondiale. După ce a rezistat unei decade de războaie şi sancţiuni internaţionale, respectabila filarmonică şi-a revenit, după Revoluţia din octobrie 2000. Ivan Tasovac, directorul numit în 2001, a adus muzicieni tineri, care au studiat în străinătate şi a încercat să atragă cît mai multe nume internaţionale, de la solişti la dirijori. Însă, costurile de trai tot mai ridicate, alături de salariile mici au făcut ca standardul de viaţă al muzicienilor să nu se ridice deasupra nivelului de dinainte de război. ”Aceştia sînt muzicieni de formaţie clasică, care în prezent trebuie să se întreţină cîntînd în cluburi de noapte sau făcînd backing vocals pentru cîntăreţi pop”, a declarat Ivan Tasovac. De exemplu, Tijana Milosevic, prim violonist şi concert-maestru, are unul dintre cele mai mari salarii din filarmonică, echivalentul a aproape 700 de euro pe lună. Cu toate că acesta este dublul salariului mediu pe economie din Serbia, suma nu este suficientă pentru preţurile ridicate din Belgrad. ”Dacă salariul meu ar creşte brusc la 2.000 de euro, nu aş mai lucra şi în altă parte. Dar pînă atunci, trebuie să supravieţuiesc”, a declarat aceasta. Mamă a unui copil şi însărcinată cu al doilea, Tijana Milosevic depinde de angajamentele pe care le are pe lîngă slujba sa oficială.

Filarmonica depinde de suma de 1,5 milioane de euro pe care statul i-o acordă anual, din care 225.000 de euro sînt alocaţi de Ministerul Culturii, pentru programele de concerte. După părerea directorului Tasovac, aceşti bani sînt bine cheltuiţi pentru o ţară de opt milioane de persoane, care se chinuie în noua ordine europeană. Celebrul violonist britanic Nigel Kennedy a fost primul nume important ce a revenit în Serbia după războiul din Kosovo. Şi Zubin Mehta a revenit în 2005, cînd a instituit un fond pentru strîngerea de bani pentru noi instrumente. De asemenea, violonista americană Sarah Chang şi-a făcut apariţia pe scena filarmonicii din Belgrad, anul acesta. Însă, Nebojsa Bradic, ministrul Culturii, insistă că nu are nicio putere să crească salariile muzicienilor, majoritatea sub pragul de 400 de euro. Iniţial, Guvernul sîrb a alocat, anul acesta, circa 73 de milioane de euro, 1% din bugetul total al ţării, pentru activităţi culturale. Fondul Internaţional Monetar insistă însă ca suma să fie redusă la 56 de milioane.