(3 IULIE) Zi ploioasă, aici, la Bruxelles, cu nori negri pe cer. De parcă ar prevesti ceva. Joseph Daul m-a sunat şi mi-a relatat că în România se petrec nişte grozăvii de neînchipuit. L-a informat şi pe el Monica Macovei, care a reuşit să fugă de la Bucureşti în ultimul moment: Junta Ponta-Antonescu a dezlănţuit teroarea: avocatul Poporului a fost arestat. Curtea Constituţională Supremă este înconjurată de trupe paramilitare care cer să le fie predat Zegrean. Doi dintre reprezentanţii de frunte ai opoziţiei - venerabilul Blaga şi distinsa Roberta Anastase - au fost pur şi simplu încuiaţi în birourile lor, în timp ce parlamentarii puterii votau abuziv înlocuirea de la preşedinţia celor două Camere. Nu-mi vine să cred că aşa ceva se întâmplă în timpul mandatului meu. Dar nimic nu e de mirare în România.

(6 IULIE) Veşti cutremurătoare de la Bucureşti: Junta l-a adus sub escortă pe domnul preşedinte Băsescu la Parlament, pentru a-l suspenda. Pentru încălcarea Constituţiei! Se pare că aşa numesc ei lupta cu corupţia. Omul ăsta de opt ani luptă să-i pedepsească pe marii corupţi (dealtfel abia reuşise să-l trimită la puşcărie pe Năstase, cum de altfel i se indicase încă din mandatul lui Prodi). De altfel, de ce să mă mir: probabil că la fel ar fi procedat şi cu Ceauşescu, dacă erau în Uniunea Europeană...

(7 IULIE) Nu-mi vine să cred: preşedintele ales al României a fost suspendat! A fost decizia a 224 de persoane nemulţumite de opţiunea sa euroatlantică şi de opoziţia sa fermă faţă de ruşi. Urmează un referendum de demitere: ce nu s-a mai întâmplat în vreo altă ţară europeană. În ţară a fost instalată teroarea şi Junta Antonescu-Ponta a declanşat prigoana împotriva susţinătorilor preşedintelui. Cred că trebuie să facem ceva. De altfel, mâine vine Ponta aici şi vor avea o discuţie serioasă cu el. Toate forţele politice - cu excepţia lui Watson - sunt de părere că trebuie să se intervină. Mi se face şi milă de biata Monica, pe care o văd în anticameră, cu cearcăne adânci şi ochii umeziţi de lacrimi.

(10 IULIE) Am discutat cu Ponta. A încercat să-mi explice că toate procedurile pe care le-au aplicat sunt constituţionale. Dar i-am tăiat-o scurt: dacă vreţi să mai vedeţi Bruxelles-ul, reveniţi la democraţie şi la statul de drept! Acela pe care voi îl faceţi ţăndări acum, cu abuzurile voastre! I-am dat şi un document în 11 puncte pe care l-am sfătuit să-l înveţe pe de rost până la Bucureşti. Atenţie, i-am spus: vă lăsăm să organizaţi referendumul, ca să fie totul în ordine, formal. Dar să nu îndrăzniţi să nu aplicaţi cvorumul de 50% din alegătorii înscrişi. Dacă reuşiţi să-i aduceţi la vot şi pe cei din Spania şi Italia, bravo vouă. Dacă nu, vreau să-l văd pe Băsescu din nou la Cotroceni. Şi să nu mai aud de Antonescu.

(30 IULIE) În sfârşit, veşti bune de la Bucureşti! Tot de la Monica, săraca. Azi am văzut că e mai liniştită. Poporul a fost alături de Băsescu şi la vot nu s-au prezentat decât vreo 7 milioane din cei vreo 10 care trebuiau, ca să se valideze referendumul. A fost un triumf pentru Băsescu şi lucrurile vor rămâne aşa, chiar dacă Curtea Supremă se va mai face că lucrează vreo săptămână. Auzi ce idee pe ei: să desfiinţeze Curtea Supremă! Şi să-l aresteze pe Avocatul Poporului! Păi, cine să mai lupte pentru bietul popor român?

(29 AUGUST) În sfârşit, s-au comunicat rezultatele oficiale: membrii Curţii Supreme au invalidat în unanimitate referendumul. Cu toate riscurile de a fi supuşi unor noi persecuţii (am aflat chiar că Ministerul Finanţelor a intervenit brutal şi le-a tăiat fondurile pentru foiţa de aur cu care trebuie îmbrăcată masa de consiliu şi scaunele personalizate!) L-am sunat pe Ponta şi l-am felicitat pentru responsabilitatea cu care a îndeplinit cererile noastre. Pe Antonescu nu-l sun.

(6 SEPTEMBRIE) Sunt nespus de mândru că m-am implicat personal în operaţiunea de salvare a statului de drept şi a justiţiei din România. Am primit de la Băsescu o scrisoare de mulţumire emoţionantă, pe care o voi înrăma şi o voi pune pe peretele din spatele biroului. Ce s-ar fi întâmplat dacă nu interveneam? Băsescu ar fi fost, probabil, arestat acum. Ca şi mare parte a membrilor guvernului care au scos România din criză, apelând la înţelegerea bugetarilor şi pensionarilor.

Curtea Supremă ar fi fost desfiinţată. Justiţia ar fi fost la pământ - nici nu vreau să mă gândesc ce-ar fi păţit Codruţa şi Daniel. Ponta l-ar fi scos din închisoare pe Năstase şi l-ar fi făcut şef la Cameră. Monica.... Mi-e teamă că ea ar fi fost prima care ar fi sfârşit pusă la zid. Am de gând să institui un premiu pentru democraţie şi justiţie al UE care să-i poarte numele.